Alexa, continuă să vorbeşti!

Aparatele informează asupra stării vremii, caută muzica favorită şi amintesc de programări - toate prin comandă vocală. Se numesc Alexa sau Siri şi sunt visul frumos al regimurilor totalitare şi coşmarul activiştilor pentru protecţia datelor. Oamenii oferă prin aparatele conectate la internet, de la frigidere şi televizoare la sisteme de alarmă, date valoroase despre viaţa lor privată. Cei care au acces la aceste informaţii şi le analizează intens află aproape tot despre  utilizatori: obiceiuri, preferinţe, opinii, contacte şi eventuale infracţiuni. Cel puţin aşa susţin miniştrii de interne din landurile federale, care identifică şi şanse în această conjunctură.

Autorităţile de urmărie penală trebuie să fie în măsură, potrivit unor documente din Ministerul de Interne, "să recunoască amprentele digitale, să le securizeze şi să le evalueze", pentru a evita sau a clarifica infracţiunile. După cum a precizat recent un purtător de cuvânt al Ministerului Federal de Interne, este vorba despre accesul la datele din aparatele "smart" din gospodării.

Practici curente în SUA

Opoziţia şi activiştii pentru protecţia datelor manifestă mari rezerve. Marco Buschmann, liderul grupului parlamentar al FDP din Bundestag, se referă la un posibil "acces neîngrădit în sfera privată a fiecărui cetăţean" dacă statul ar primi drepturi extinse în scopul supravegherii. "Internetul cu ai săi senzori şi microfoane ar deveni o lume a potenţialelor interceptări". Şi Ulrich Kelber (SPD), însărcinatul federal pentru protecţia datelor, avertizează că "dispare senzaţia lipsei de supraveghere, specifică unui stat democrat." El se îndoieşte că mai multe drepturi pentru autorităţi ar atrage îmbunătăţirea activităţii acestora.

Markus Beckendahl, redactor şef al portalului de ştiri netzpolitik.org, se teme că încrederea cetăţenilor în noile tehnologii ar fi zdruncinată. Oamenii şi-ar cumpăra aparate cu "microfon integrat, care poate fi folosit şi pentru interceptări, în condiţiile în care nu ştii în mâinile cui ajung datele private". În SUA, practica este mult mai extinsă. Autorităţile de acolo apelează "cu multă plăcere şi des" la aceste aparate sau la datele memorate de acestea. 

Interceptări de la distanţă

Locuinţa privată a cetăţenilor trebuie să fie un spaţiu tabu pentru autorităţi. Ceea ce a accentuat din nou şi ministrul federal de interne, Horst Seehofer, care a promis că protecţia sferei private rămâne valabilă şi acum şi în viitor. Dar deja de pe acum se apelează la interceptări dacă statul primeşte acest drept prin decizie judecătorească, în cazul unor suspiciuni întemeiate. Asistenţi vocali virtuali ar extinde şi mai mult posibilităţile statului de interceptare.

Cantitatea şi modul de stocare a datelor diferă în funcţie de producători. Siri, de la Apple, încearcă să răspundă cerinţelor fără a accesa cloud-ul local. Atunci când trebuie să apeleze la acest sistem de stocare a datelor nu oferă detalii despre utilizator. Asistenta vocală dezvoltată de Amazon "Alexa" salvează datele în cloud, în momentul în care utilizatoul rosteşte numele aparatului pentru a-l activa. O interceptare s-ar putea realiza în condiţiile în care "s-ar activa înregistrarea vocală de la distanţă".

Statul trebuie să protejeze

Ce roluri joacă, în acest context, concernele? Cei care achiziţionează asistenţi vocali şi alte aparate electronice şi electrocasnice de tip "smart" livrează direct date producătorilor şi dezvoltatorilor, adică unor concerne din străinătate de multe ori cu sediul în SUA, care se supun unei legislaţii diferite. Philipp Welte, vicepreşedintele Asociaţiei Publiciştilor Germani, crede că "adevăratul pericol pentru libertate în democraţia noastră este reprezentat de colectarea aleatorie a datelor de către platformele tehnologice americane din gospodăriile noastre şi implicit din sfera intimă a oamenilor".

Markus Beckedahl îşi doreşte un stat mai puternic în relaţia cu concernele şi un stat mai rezervat atunci când este vorba despre interceptări. "Aş saluta autorităţi de control care să analizeze în detaliu activitatea Amazon, Google & Co şi să verifice ce informaţii sunt salvate pe serverele lor. Nu mi-ar plăcea însă ca, în activitatea mea de jurnalist, să fiu controlat cu asemenea tehnologii, atunci când iau legătura cu sursele mele."

Beckedahl recunoaşte că noile tehnologii uşurează viaţa multor oameni. Dar el nu le doreşte în propria lui casă, deocamdată. "În sfera mea privată nu folosesc astfel de aparate, pentru că nu am încredere în ele. Atât timp cât nu există alternative, posibilitatea de descentralizare, prefer să renunţ la comanda vocală în schimbul siguranţei sferei private."