Alianţă împotriva anti-ţiganismului

Cristina trăieşte într-o colonie de romi la marginea unui sat din Transilvania. Are 15 ani şi provine dintr-o familie dezbinată. "Mama Cristinei are şapte copii cu şapte taţi diferiţi", ne povesteşte Eginald Schlattner, pastor protestant în sat, cunoscut în Germania şi ca scriitor. Cristina locuieşte la bunica ei, unde trăiesc "patru generaţii, 11 persoane, într-o cocioabă cu trei paturi", precizează pastorul.

Sărăcie lucie, violenţă, criminalitate şi aproape nicio posibilitate de ieşire din acest cerc vicios. Aceasta este viaţa de zi cu zi a multor romi. Inclusiv în România. În ciuda numeroaselor programe de asistenţă aproape nimic nu ajunge şi în posesia acestor oameni aflaţi la marginea societăţii. De aceea sunt atât de importante iniţiativele private la nivel local. Schlattner a reuşit să ofere unui număr de aproximativ 25 de copii romi posibilitatea de a merge la o şcoală profesională în oraşul învecinat Sibiu. Donatori din Elveţia, Austria şi Germania l-au ajutat la realizarea acestui proiect. “Cristina a reuşit să promoveze în primul semestru la toate disciplinele", povesteşte cu mândrie Schlattner. Casa sa parohială este deschisă pentru copiii romi. Ei pot servi acolo masa, se pot spăla şi îşi pot face temele pentru acasă. Educaţia, spune pastorul şi romancierul în vârstă de 83 de ani, este pentru romi singura cale de integrare în societate.

Lupta contra prejudecăţilor

"Popoarele rome sunt perdantele unificării Europei", afirmă cu convingere Petra Rosenberg. Ea face parte din minoritatea sinti şi este una din cele mai cunoscute apărătoare a drepturilor etniei sale în Germania. Mai ales situaţia romilor din ţările balcanice necesită mai multă atenţie, a declarat Rosenberg pentru DW. Ca urmare a resentimentelor vechi de secole, cei mai mulţi romi trăiesc acolo în sărăcie, şansele lor la educaţie şi găsirea unui loc de muncă sunt minime. Adesea sunt duşmăniţi şi înconjuraţi de ură şi de aceea ultima lor speranţă este fuga în occident. "Dar nici aici nu sunt luaţi în seamă şi se confruntă cu vechile prejudecăţi", susţine Rosenberg.

Dar nu numai etnicii romi se confruntă cu acest fenomen, ci şi sinti, care sunt recunoscuţi în Germania ca minoritate naţională, adaugă ea. "În continuare suntem marginalizaţi şi evitaţi", subliniază preşedinta Asociaţiei Roma şi Sinti din Berlin-Brandenburg. De aceea, mai ales tinerii caută să-şi ascundă originile etnice.

Uwe Neumärker, director al fundaţiei Monument pentru evreii ucişi ai Europei, a chemat în ajunul Zilei Internaţionale a Romilor (8 aprilie) la o campanie împotriva anti-ţiganismului şi la solidaritate cu etnicii romi şi sinti din Europa. Mai bine de 20 de organizaţii politice, culturale şi ale societăţii civile s-au constituit într-o alianţă din dorinţa de a atrage atenţia asupra discriminării continue a celei mai mari minorităţi europene.

"Rasismul cu care se confruntă sinti şi roma în viaţa lor cotidiană la nivel european este insuportabil. Şi nimeni nu ia act de asta!", a afirmat Neumärker cu ocazia prezentării iniţiativei sale. El consideră că nu este posibil ca atragerea atenţiei asupra anti-ţiganismului cu urmările sale care adesea le ameninţă existenţa, să fie lăsată în seama celor afectaţi. "Noi, majoritatea, trebuie să denunţăm public această situaţie, să o condamnăm şi combatem", a conchis iniţiatorul alianţei.

Personalităţi solitare

Alianţa este sprijinită între alţii de fostul component al naţionalei de fotbal a Germaniei, Arne Friedrich. Fundaţia care îi poartă numele se implică pentru integrarea copiilor şi tinerilor din familii de imigranţi. Friedrich consideră foarte importantă sprijinirea acestei alianţe fiindcă "mai ales copiii minorităţii suferă din cauza rasismului". Fără educaţie şi fără egalitate de şanse aceşti copii nu au şansa să se integreze, a declarat sportivul, care a dat citire de Ziua Romilor apelului alianţei în cadrul unei manifestări la monumentul din Berlin închinat etnicilor roma şi sinti ucişi în timpul regimului nazist.

Prin acest apel, alianţa vrea să relanseze şi dezbaterea legată de expulzarea romilor în aşa-numitele ţări sigure de provenienţă. În centrul acestui efort se află povestea fraţilor Kefaet şi Selami Prizreni, etnici romi. Familia lor a emigrat la începutul anilor 1990 din Kosovo, unde situaţia devenise nesigură, şi s-a stabilit în Germania. Kefaet avea pe atunci patru ani iar fratele său Selami s-a născut în Germania. Ambii au mers la grădiniţă şi la şcoală în Germania. Sunt cântăreţi de muzică Hip-Hop şi au devenit rapid cunoscuţi dincolo de limitele oraşului lor de adopţie, Essen. În 2010, cei doi fraţi au fost expulzaţi în Kosovo. Acolo însă nu au fost acceptaţi de conaţionalii lor, care îi numeau "nemţii". În consecinţă, din 2014 au revenit în Germania dar statutul lor încă nu a fost clarificat. Într-o scrisoare deschisă, cei doi fraţi şi-au povestit soarta iar un film documentar ("Trapped by Law") le prezintă odiseea. "Nu cerem milă, vrem doar recunoaştere", afirmă Selami Prizreni. Cei doi fraţi vor fi prezenţi şi ei la Berlin cu acest mesaj la manifestarea din 8 aprilie. Este un mesaj valabil pentru toate minorităţile, de care trebuie să ia act, în sfârşit, şi majoritatea.