Au abuzat de platforma ONU ca să scape de eticheta pro-rus?

Asta deși, la sfârșitul lunii august, tot Chișinăul cerea ONU (http://www.dw.com/ro/chi%C8%99in%C4%83ul-cere-cu-jum%C4%83tate-de-gur%C4%83-onu-s%C4%83-preseze-rusia-s%C4%83-%C8%99i-retrag%C4%83-trupele-din-moldova/a-40237237 ) includerea chestiunii privind retragerea trupelor rusești din stânga Nistrului pe agenda sesiunii de toamnă a Adunării Generale a forului. Mai mult, la 22 septembrie, Pavel Filip a ţinut un discurs în timpul celei de-a 72-a sesiuni a Adunării Generale a ONU, cerând ca subiectul legat de prezenţa militară rusă în Republica Moldova să fie inclus pe agenda Adunării Generale a ONU. Subiectul nu a fost inclus, ci a fost amânat pentru altă dată.

Informează doar când le convine

Și dacă în luna august autoritățile au avut grijă ca solicitarea adresată ONU să fie bine mediatizată în Moldova, la fel ca și discursul din septembrie la ONU al lui Pavel Filip, în cazul cererii de a amâna examinarea de către ONU a cazului, jurnaliștii au aflat de la surse la o lună de la producerea evenimentului. Ziariștii au publicat solicitarea de amânare, semnată de reprezentantul permanent al Republicii Moldova la Națiunile Unite, Victor Moraru, iar premierul Pavel Filip i-a certat pe jurnaliști că „manipulează grosolan” în legătură cu acest subiect.

„Ziarul de Gardă” a publicat marți scrisoarea în limba engleză, semnată de Victor Moraru, în care ambasadorul moldovean cerea încă în octombrie ONU retragerea temporară de pe agenda Comitetului General al ONU a subiectului privind aflarea ilegală a trupelor ruse pe teritoriul național al Republicii Moldova: „Am onoarea de a mă adresa Dumneavoastră, pentru a vă comunica solicitarea Guvernului meu de a nu include, pentru examinare, la a doua reuniune a Comitetului General (23.10.2017) a punctului suplimentar intitulat: „Retragerea completă a forțelor militare străine de pe teritoriul Republicii Moldova””, se arată în demersul semnat de diplomatul moldovean.

Dezmint, dar confirmă

Prima reacție a Ministerului de Externe de la Chișinău a fost scurtă: „Informația a fost interpretată greșit”, fără a preciza ce anume a fost interpretat greșit. Apoi s-a revenit cu un comunicat în care s-a confirmat solicitarea de retragere temporară din discuții a chestiunii privind prezența militarilor ruși în stânga Nistrului, cu explicația că s-a recurs la aceasta pentru „obţinerea unui sprijin mai larg în favoarea unui astfel de demers”. În comunicatul citat, diplomația moldoveană nu precizează din partea cui mai așteaptă sprijin Chișinăul.

A urmat reacția premierului Pavel Filip. Acesta s-a plâns, la ședința Guvernului, că a „umblat mult pe coridoarele ONU și a bătut la 10 uși, a avut multe întrevederi la care a solicitat introducerea subiectului pe agenda ONU” și le-a reproșat jurnaliștilor faptul că „manipulează grosolan”: „Unele instituții media, fiind orbite de lumânarea cu care caută greșeli în activitatea Guvernului, prezintă eronat lucrurile. Amânarea discuției la ONU e o abordare tactică, pentru că atunci când nu ai toate voturile și riști să obții un rezultat negativ, asta faci”, a spus premierul Filip, fără a preciza de ce autoritățile moldovene nu s-au gândit să aplice această tactică înainte să transmită demersul din august Secretarului General al ONU. „Noi suntem fermi în a include acest subiect pe ordinea de zi. Să spui că am refuzat, din punctul meu de vedere, e o manipulare grosolană”, s-a mai revoltat Filip împotriva jurnaliștilor.

Guvernul a tăcut timp de o lună

Conducerea „Ziarului de Gardă”, care a publicat documentul, a reacționat imediat: „Guvernul nu a făcut nici un efort, timp de o lună, de a informa cetățenii despre faptul că chestiunea în cauză a fost retrasă de pe agenda ONU, nici care au fost cauzele retragerii și pașii ulteriori”. Ziariștii mai spun că nici acum nu au înțeles ce anume nu este adevărat în știrea publicată, „de vreme ce acolo sunt citate documente oficiale ale Guvernului”, documente pe care nici Ministerul de Externe, nici Pavel Filip nu le-au negat, ci le-au confirmat.

La 21 iulie, Parlamentul de la Chișinău a adoptat Declarația privind retragerea forţelor militare ruse de pe teritoriul ţării. În respectivul document, Parlamentul cerea Guvernului şi șefului statului să promoveze adoptarea unei rezoluţii în acest sens de către Adunarea Generală a ONU. Zis și făcut. La sfârșitul lunii august, reprezentantul permanent al Republicii Moldova la Națiunile Unite, Victor Moraru, a expediat o scrisoare oficială Secretarului General al ONU în care cerea organizației să sprijine eforturile Republicii Moldova în vederea finalizării procesului de „retragere necondiționată, ordonată și completă a forțelor armate străine de pe teritoriul național”.

Vor „târg” cu Rusia?

Reprezentantul Moscovei la ONU, Vasili Nebeznea, a apreciat gestul Chișinăului ca fiind „neprietenesc și destul de neașteptat” și a spus că „acest lucru nu va contribui la soluționarea pașnică a conflictului transnistrean”, iar șeful grupării separatiste de la Tiraspol, Vadim Krasnoselski, a amenințat cu dezghețarea conflictului de la Nistru.

Analistul politic moldovean, Oazu Nantoi, presupune că solicitarea Chișinăului de a amâna includerea chestiunii privind evacuarea militarilor ruși din regiunea transnistreană pe agenda ONU ar putea fi o invitație la o înțelegere din partea Moldovei pentru Rusia.