62 de minute de explicaţii

Sevim Dagdelen, parlamentar german al Partidului Stângii a catalogat drept "misterios" modul în care scrisoarea Ministerului de Interne, adresată inclusiv ei, a putut ajunge în presă. În textul de douăsprezece pagini cu evaluări parțial confidențiale se afirmă că Turcia a devenit "o platformă centrală de acțiune pentru grupurile islamiste din regiunea Orientului Apropiat", începând din 2011. Această evaluare are la bază constatările Serviciului Federal de Informații (BND), care este în mod explicit catalogată drept confidențială: "Pentru uz oficial".

Informaţii despre cine ar fi avut interesul să ofere ziariştilor acest document, care numai bine nu face relaţiilor germano-turce, nu au fost oferite nici măcar în timpul conferinţei de presă a guvernului german. Instituţiile de presă cu sediul la Berlin vor în schimb să afle dacă în interiorul guvernului german conţinutul scrisorii este asumat integral. Or, despre acest lucru nici nu poate fi vorba. Purtătorul de cuvânt al Ministerului de Externe, Sawsan Chebli a punctat că "respinge generalitatea" afirmaţiilor apărute în presă.

Cancelaria germană subliniază "relaţiile speciale cu Turcia"

La rândul său, purtătorul de cuvânt al guvernului german, Steffen Seibert, a făcut în mai multe rânduri trimitere la "caracterul confidenţial al anumitor părţi din document". Un lucru este însă uşor de observat: atât Angela Merkel, cât şi ministrul de externe, Frank-Walter Steinmeier încearcă din răsputeri să reducă tensiunea creată de controversata scrisoare. Ambii insistă asupra caracterului "special" al relaţiilor între Germania şi Turcia.

Ambele instituţii fac trimitere la luptă comună împotriva Statului Islamic, cooperarea în contextul crizei refugiaţilor, dar şi la minoritatea turcă din Germania, formată din aproximativ trei milioane de persoane. Ministerul de externe nu comentează în schimb faptul că Turcia se află în contact cu Hamas, organizaţie pe care Germania o cataloghează drept "teroristă". Purtătoarea de cuvânt a lui Steinmeier s-a limitat la a spune că "lucrurile care au la bază dialogul sunt deosebit de importante în regiune". Simultan, Chebli a adăugat că relaţiile Turciei cu Israelul s-au îmbunătăţit - cea din urmă fiind o ţară căreia Hamas îi neagă dreptul de a exista.

Până în prezent nu au existat consecinţe diplomatice în urma ajungerii în presă a scrisorii, cel puţin asta reiese în urma discuţiilor avute între trimişii germani şi partea turcă. Există însă o reacţie vehementă de la Ankara. Diplomaţia turcă respinge categoric evaluarea conform căreia ţara ar fi "o platformă centrală" pentru islamişti.

Cele mai importante informaţii au venit de la serviciile secrete

Guvernul federal speră acum că, în afară de gloanţele retorice inevitabile, escaladarea tensiunilor în relaţiile cu Turcia va fi stopată. Dacă ministerul de externe ar fi putut influenţa conţinutul documentului, cel mai probabil acesta nu ar fi fost atât de tăios. Această presupunere este rezonabilă, date fiind cele 62 minute de întrebări incisive ale jurnaliștilor și răspunsurile evazive ale Ministerului de Externe. De asemenea, este clar că răspunsul Ministerului de Interne trimis Partidului Stângii reflectă abordarea guvernului. În definitiv, evaluarea Turciei și diversele sale relațiile cu islamiștii provine în mare parte de la BND. Instituţia este responsabilă de informațiile externe, fiind subordonată Cancelariei Federale.

Spre seară, responsabilitatea pentru comunicarea greșită a fost asumată de ministerul de interne, care, într-un comunicat de presă, afirmă că, "din cauza unei erori interne, implicarea ministerului de externe în redactarea versiunii finale nu a mai avut loc". Miercuri, purtatorul de cuvant Johannes Dimroth, a adăugat că, "unde lucrează oameni apar şi greşeli".