Susţinere şi critică de la Berlin

La câteva ore după atacurile cu rachete asupra Siriei, Angela Merkel a făcut primele declaraţii referitoare la evenimentele din cursul nopţii. Cu puţin timp înainte, ea precizase ferm că Germania nu se va implica sub nicio formă în manevrele militare din Siria. Ceea ce nu exclude însă aprobarea unei reacţii militare a aliaţilor.

Astfel se explică şi actuala reacţie a cancelarei Merkel: "Susţinem preluarea în aceast fel a responsabilităţii de către aliaţii noştri americani, britanici şi francezi, membri permanenţi ai Consiliului de Securitate al ONU. Intervenţia militară era necesară şi adecvată, pentru a nu încălca prevederile internaţionale referitoare la armele chimice şi pentru a avertiza regimul sirian asupra altor posibile abateri".

În declaraţia scrisă a şefei guvernului de la Berlin se mai arată că acţiunea are drept scop "limitarea posibilităţilor guvernului de a apela la arme chimice şi evitarea unor noi încălcări a Convenţiei referitoare la regimul acestui tip de armament".

Lidera liberală Beer: măcelul din Siria - soluţionat doar pe cale diplomatică

O poziţie similară a abordat şi Nicola Beer, secretar-general al democrat-liberalilor (FDP) în discuţia cu DW: "A fost o lovitură militară calculată, limitată, pentru a-i arăta lui Assad şi aliaţilor lui că atacurile cu gaz împotriva propriei populaţii nu sunt acceptabile". Beer crede însă că actualul conflict din Siria nu va putea fi astfel finalizat. "Măcelul din Siria nu poate fi soluţionat decât pe cale diplomatică, care diplomaţie nu are nici un efect deocamdată."

Din rândul liberalilor s-au auzit, de altfel, singurele voci critice faţă de atitudinea rezervată a cancelarei Merkel în relaţia cu conflictul din Siria. Vicepreşedintele FDP, Alexander Graf Lambsdorff, declara de exemplu că "în cazul în care partenerii noştri vor avea nevoie şi ne vor solicita sprijinul, atunci nu ar trebui să excludem din start colaborarea".

Partidului Stângii critică: "Se impune detensionarea imediată a conflictului"

Evident critică este poziţia Partidului Stângii. Şeful grupului parlamentar din Bundestag, Dietmar Bartsch, a condamnat ferm atacurile în discuţia cu DW: "Reprezintă o încălcare a dreptului internaţional (...) indiferent de ce s-a întâmplat anterior". Bartsch a mai precizat că "nu există o bază legală" a recentelor raiduri.

Bartsch nu manifestă niciun fel de înţelegere faţă de posibilele rezultate militare ale atacului, fiind mult mai preocupat de urmările care se vor resimţi în regiune. "Aştept ca cineva să îmi explice ce a schimbat acest atac", a spus politicianul de stânga. "Conflictele se amplifică ca şi riscul izbucnirii unui război". Bartsch crede că soluţia o reprezintă diplomaţia şi solicită guvernului să "manifeste rezerve şi să se implice în respectarea consecventă a dreptului internaţional". 

Şeful AfD Gauland: "Nu este o politică externă bună pentru Germania"

Atacul a fost pripit critică şeful "Altenativei pentru Germania" (AfD) într-o declaraţie trimisă spre publicare DW. El se referă la lipsa unor "dovezi concrete privind atacul cu gaz din Douma". Gauland crede că "represaliile" se impuneau doar când "devenea clar că a fost un atac cu gaz şi că Assad este direct responsabil".

În opinia şefului AfD, poziţia cancelarei Merkel este "ca de obicei ezitantă", după deviza "spală-mă dar nu mă uda!". "Aceasta nu este o politică externă bună pentru Germania", a mai conchis Gauland.

Ecologistul Nouripour aşteaptă mai multe informaţii de la guvernanţi

Verzii au solicitat guvernului federal mai mult angajament. "Guvernul a exclus rapid şi rezonabil o implicare militară a Germaniei. Încă de duminică, Merkel a declarat că este nevoie de un răspuns" a amintit, într-un interviu pentru DW, politicianul ecologist Omid Nouripour. "Guvernul nu a precizat însă cum arată acest răspuns. Este prea puţin. Ne dorim mai multe informaţii".

În paralel, Nouripour a avertizat asupra tensionării situaţiei din zonă: "din punctul de vedere al dreptului internaţional, o lovitură militară nu se justifică, ceea ce atrage un imens potenţial conflictual. Şi nici nu s-a aşteptat un raport amplu al Organizaţiei pentru Interzicerea Armelor Chimice (OVCW)."

Sprijin din Bundestag

Poziţia guvernului este sprijinită însă de grupului parlamentar al conservatorilor. Purtătorul de cuvânt pe probleme de politică externă, Jürgen Hardt, a transmis o declaraţie scrisă prin care califică intervenţia ca fiind corectă. Grupul său parlamentar a solicitat Rusiei "să permită, în sfârşit, investigarea completă a atacului cu gaze toxice, de către experţi ai organizaţiei de profil". Hardt s-a mai referit şi la posibilitatea ca Assad să nu fi distrus toate armele chimice în acţiunile anterioare de eliminare, coordonate de Naţiunile Unite.

O soluţie de durată pentru conflictul din Siria nu va putea fi obţinută însă decât la masa negocierilor, este convins şi politicianul conservator Jürgen Hardt.

Ministerul Federal de Externe critică Rusia

Şeful diplomaţiei germane, social-democratul Heiko Maas, a oferit publicităţii o declaraţie scrisă prin care a criticat atitudinea Rusiei în cadrul ONU. "Consiliul de Securitate al Naţiunilor Unite este blocat de luni bune, atât în problema Siriei cât şi a regimului armelor chimice, din cauza poziţiei Rusiei care nici în acest caz nu a reuşit să îşi îndeplinească obiectivele". Maas a salutat însă "atacul limitat" ca fiind un "semnal necesar şi adecvat". Ministrul federal de externe a mai anunţat că Germania va continua să sprijine procesul de pace de la Geneva: "procesul politic are nevoie de noi impulsuri şi de voinţa tuturor celor implicaţi pentru a găsi soluţii".

O poziţie similară a exprimat şi ministrul federal al apărării, Ursula von der Leyen. Trebuie făcut tot posibilul "pentru a reactiva acordul de pace de la Geneva", a declarat von der Leyen într-o scurtă intervenţie televizată. 

Autor: Kay-Alexander Scholz / A.K.