Biden în Ucraina: sprijin verbal, în loc de noi ajutoare financiare

În urmă cu o lună, Biden s-a aflat în ţările baltice şi în Polonia, unde a dat asigurări că securitatea acestor state nu va fi afectată de criza din Crimeea. SUA şi NATO sprijină ferm ţările estice ale Alianţei.

Vicepreşedintele american se duce acum în Ucraina, pentru a transmite guvernului de la Kiev că se poate baza în continuare pe solidaritatea Americii în ceea ce priveşte criza din estul Ucrainei. Numărul doi de la Washington va alege cuvinte clare şi hotărâte, inclusiv la adresa Moscovei. Biden este mai degrabă o fire temperamentală, care nu se fereşte să spună deseori ce-i vine pe limbă, spre deosebire de preşedintele Barack Obama, care este mereu calculat şi stăpân pe el.

Poziţie dură

Biden este o figură marcantă a Establishment-ului politic de la Washington. De zeci de ani participă la strategia de politică externă a ţării sale. El face parte din rândul aşa-zişilor "intervenţionişti" - politicieni care nu ezită, la nevoie, să trimită trupele americane în misiuni în străinătate. Biden s-a pronunţat în trecut în favoarea intervenţiilor militare americane din Afganistan, Balcani sau Irak.

La Washington, mulţi se aşteaptă ca Biden să adopte o retorică clară şi la actuala vizită în Ucraina: el va acuza Moscova pentru tensiunile din estul Ucrainei şi va milita pentru staţionarea de trupe americane în Estonia şi Polonia. Dacă ar fi după Biden, se mai spune la Washington, reacţia Americii la politica Rusiei în Ucraina ar fi mult mai dură: sancţiuni severe împotriva Moscovei, intensificarea cooperării militare a SUA cu Ucraina şi Georgia, sporirea efectivelor militare americane în România şi Bulgaria.

Dezamăgiţi de aliaţii europeni

Numeroşi politicieni de la Washington sunt dezamăgiţi că anumiţi aliaţi europeni importanţi, printre care şi Germania, îndeamnă în continuare la o poziţie reţinută faţă de acţiunile Rusiei. Congresmenii se tem că această reacţie va fi interpretată de Vladimir Putin drept semn de slăbiciune, tocmai în momentul în care Vestul ar trebui să pară foarte puternic.

Printre politicienii care împărtăşesc această opinie se numără şi vicepreşedintele Joe Biden. Lui îi dă mâna să vorbească însă, pentru că America nu este dependentă de gazul rusesc. SUA au interese economico-comerciale în Federaţia Rusă, dar de amploare redusă. Schimburile comerciale bilaterale ruso-americane sunt de asemenea mici. În cazul Germaniei, lucrurile stau cu totul altfel: Berlinul are relaţii economice deosebit de importante cu Moscova, relaţii la care nu poate renunţa prea uşor.

Kievul nu va vedea noi ajutoare financiare

Biden va avea pentru guvernul de la Kiev în special cuvinte de sprijin şi cam atât. Nimeni la Washington nu se aşteaptă ca administraţia Obama să ofere executivului ucrainean noi ajutoare în bani. SUA au oferit până acum Kievului doar un credit în valoare de un miliard de dolari.

De ce este America atât de zgârcită este o întrebare care îi irită serios pe congresmenii de la Washington. În culise, aceştia amintesc că SUA acoperă singure 75% din cheltuielile de apărare ale NATO. În schimb, americanii aşteaptă de la aliaţii europeni, în special de la Germania, să finanţeze reconstrucţia economică a Ucrainei.

Alte miliarde de dolari pentru Ucraina nu vor exista şi din motive de politică internă. La toamnă au loc alegeri pentru Congres. Războaiele purtate de SUA în anii trecuţi au costat enorm, la fel ca şi reconstrucţia civilă care a urmat conflictelor din Irak sau Afganistan de exemplu. În plus, în pofida costurilor foarte ridicate, aceste procese nu au fost nici încununate de mari succese.

Nu e de mirare deci că americanii nu sunt prea dispuşi să aloce alte miliarde pentru ucraineni. Politicienii care vor să fie aleşi la toamnă trebuie să ţină cont de această realitate. Nimeni nu înţelege mai bine acest lucru decât Joe Biden. El a supravieţuit deja cu brio multor campanii electorale.