Botezul de groază şi discursul critic la adresa BOR

Ştirea a stârnit controverse aprinse în România şi a făcut valuri şi în presa occidentală. Un bebeluş de şase săptămâni este botezat, potrivit ritualului ortodox, fiind scufundat de trei ori în apa din cristelniţă. I se face rău, este transportat de urgenţă la Spitalul Judeţean, internat la terapie intensivă, pentru ca o zi mai târziu să fie mort. La autopsie, în plămânii bebeluşului s-a găsit lichid. Între timp, preotul care a oficiat botezul este cercetat penal pentru ucidere din culpă. În urma acestei tragedii, petrecute pe 31 ianuarie, aproximativ 60.000 de persoane au semnat o petiție care solicită schimbarea ritualului. 

Tradiţii creştine ancestrale

Acest caz dramatic a stârnit o dezbatere amplă şi pe tema rolului BOR în societatea românească. "Tragedia bebeluşului din Suceava nu este doar despre un preot, nu este doar despre ritualurile Bisericii, ci și despre societate în general", subliniază cunoscuta publicistă Ioana Ene Dogioiu. Deşi majoritatea românilor ortodocşi nu se declară ca fiind profund religioşi, mulţi sunt tributari tradiţiei creştine, mai ales în zonele rurale. Acolo, cuvântul preotului are adesea greutate. Dar şi în oraşe, mulţi oameni respectă numeroasele obiceiuri creştine, cum ar fi sfinţirea casei de Bobotează, botezul sau mersul în pelerinaj la mănăstiri.  

Credinţa în tradiţia Bisericii are în România conotaţii complexe. Între altele, de-a lungul istoriei nu a existat niciodată o separaţie între stat şi Biserică, aşa cum există în statele occidentale, de la începutul perioadei moderne. În Constituţia României din anul 1923, se stipulează rolul dominant al Bisericii Ortodoxe între cultele din ţară, ceea ce i-a conferit, într-un fel, statutul de biserică de stat. În general, influenţa Bisericii este până astăzi foarte mare în ţară. De decenii, Biserica ocupă primul loc în clasamentul instituţiilor care se bucură cel mai mult de încrederea cetăţenilor.  

Teodosie, un arhiepiscop controversat

BOR revendică până astăzi dreptul de a avea un cuvânt greu de spus, chiar unul hotărâtor, mai ales în chestiuni ce ţin de familie şi educaţie. Poziţiile ei sunt adesea antiliberale, fundamentalist creştine şi antimoderniste. Adesea polarizează prin poziţiile sale. 

Aşa se întâmplă şi în actualul caz al bebeluşului decedat după botez. Cel mai puternic s-a făcut remarcat arhiepiscopul Tomisului, Teodosie, unul din cei mai conservatori ierarhi din ţară. Asupra sa planează suspiciuni de colaborare cu fosta Securitate. În ultimii ani a fost în repetate rânduri anchetat pentru acuzaţii de corupţie, mărturie mincinoasă şi fraudă, dar a fost de fiecare dată achitat. 

Botez doar în apă rece

Arhiepiscopul Teodosie a respins propunerea ca la botez copilul să fie doar stropit sau udat cu apă şi nu scufundat de trei ori în cristelniţă. La Antena 3, Teodosie a declarat că botezul se practică aşa de două mii de ani şi aşa va rămâne şi în următorul mileniu. El personal, botează copiii doar în apă rece pentru a-i sensibiliza spiritual şi a-i feri de răceli pe tot restul vieţii. Indirect, arhiepiscopul a dat vina pe părinţi. Bebeluşul n-ar fi avut cum să înghită apă, ci s-ar putea să fi murit de lapte, "hrănit în exces". 

Poziţia oficială a BOR este mai nuanţată. În circumstanţe speciale, este permis ca bebeluşul să nu fie scufundat complet în apă, a comunicat purtătorul de cuvânt al BOR, Vasile Bănescu. De asemenea, în cazul unor probleme de sănătate, botezul se poate şi amâna, a mai precizat acesta. 

Unii intelectuali critică Biserica 

Ca şi în acest caz, conducerea Bisericii, în frunte cu patriarhul Daniel, evită să se pronunţe clar în astfel de chestiuni sensibile sau foloseşte un limbaj moderat. În general, însă, poziţia conducerii BOR este mai degrabă fundamentalist creştină şi antimodernistă. Astfel, Biserica a susținut în 2018 un plebiscit homofob: "Referendumul pentru redefinirea familiei". Deşi acesta a fost invalidat, printr-o prezenţă de sub 30% la urne, iniţiativa s-a bucurat totuşi de susţinerea a trei milioane şi jumătate de oameni.

Totodată, conducerea BOR tolerează, de decenii, glorificarea de către unii clerici a mişcării legionare fasciste interbelice, responsabilă pentru multe crime şi atrocităţi antisemite.

Din cauza acţiunilor şi poziţiilor polarizante ale BOR, o parte din formatorii de opinie români au adoptat în ultimii ani un discurs anitclerical, de neconceput în trecut. Astfel, o serie de comentatori şi intelectuali au tematizat legăturile strânse dintre stat şi Biserică, cazurile de corupţie în care au fost implicaţi preoţi sau prea slabul angajament social al BOR. 

Şi în cazul bebeluşului mort după botez, cunoscuţi publicişti au cerut ca Biserica Ortodoxă să ajungă, în sfârşit, în secolul XXI. O reacţie fără echivoc a fost aceea a filozofului şi eseistului Mihai Șora - încă foarte activ, deşi ajuns la vârsta de 104 ani - pe pagina sa de Facebook: "Un copilaș abia născut este o făptură fragilă, un mănunchi de viață și lumină, nu un boț de carne pe care să-l sucești, să-l răstorni, să-l învârtești până socotești tu că ți-ai îndeplinit 'sarcina'“.