„Brexit“? Mai degrabă nu!

În Camera Inferioară a parlamentului de la Londra e ca pe vremuri: conservatorii conduc din nou singuri. David Cameron are un mandat foarte clar, din care face parte şi reformarea UE. Dacă aceasta îi reuşeşte, Cameron speră ca britanicii să nu mai aibă niciun motiv să voteze pentru ieşirea din Uniunea Europeană.

Referendumul ar trebui să aibă loc cel târziu la finele lui 2017. Dar există multe motive să se întâmple mai devreme. Chiar Cameron însuşi a pledat pentru o dată mai apropiată. Şi Andy Burnham, cel care după demisia lui Ed Milliband are şanse bune să devină preşedintele Partidului Laburist, a pledat pentru un referendum organizat mai rapid. Deşi opoziția laburistă era până nu demult strict împotriva referendumului. Dar Burnham doreşte o clarificare cât mai rapidă a atitudinii britanicilor faţă de Europa. Faptul că laburiștii văd şi ei viitorul ţării într-o Uniune Europeană reformată face destul de clară direcţia politică a Londrei.

Şi Mark Carney, guvernatorul Bank of England, s-a pronunţat pentru un referendum cât mai curând, făcându-şi clară viziunea: unul dintre cele mai importante avantaje pentru societatea britanică este “accesul la piaţa europeană, cea mai mare din lume”, a declarat Carney pentru BBC.

Argumentul Scoţia

Probabil cel mai puternic argument politic este teama faţă de destrămarea Marii Britanii. Partidul Naţional Scoţian a pierdut anul trecut referendumul pentru o Scoţie independentă, deşi la alegerile pentru Camera Inferioară a obţinut aproape toate locurile. Partidul este clar pro-european.

Cu alte cuvinte, dacă majoritatea britanicilor ar vota pentru ieşirea din UE, iar majoritatea scoţienilor ar vota contrariul, scoţienii ar avea argumentul perfect pentru a se desprinde de Anglia. Pentru conservatorii lui Cameron, aceasta ar fi o tragedie. Premierul nu va risca destrămarea Marii Britanii prin desprinderea de Uniunea Europeană.

Simpatizanţii europeni

Rămâne de văzut dacă premierul îi poate convinge pe ceilalţi europeni de necesitatea reformelor. „Suntem de acord că nu e o idee bună ca UE să decidă asupra celor mai mici detalii, de la producătorii de ulei de măsline, până la curățarea toaletelor“, a declarat secretarul de stat în Ministerul francez de Externe, Harlem Desir. Acesta e de părere că nu e nevoie să se schimbe tratatele europene pentru orice proiect de reformă.

Fostul președinte al Germaniei și membru al CDU, Roman Herzog, scrie în revista ”Focus”: ”Avem nevoie de legi naționale, care să ne apere de depășirea unor competențe din partea Bruxelles-ului”. Iar secretarul general al creștin-socialilor germani, Andreas Scheuer, vede în rezultatul votului din Marea Britanie ”un semnal clar că e timpul să ne gândim, ce fel de Europă dorim”. Poziții asemănătoare se observă în Scandinavia și în Olanda. Nota bene, fără să fi inițiat până acum vreo reformă, Cameron se bucură deja de susținere în multe țări.

Cameron are curaj

Dar celor mai mulți le va pieri cheful, atunci când Cameron va încerca să limiteze libertatea de circulație a persoanelor. La acest capitol, britanicii, alături de irlandezi și de danezi, au anumite drepturi speciale, care le dau posibilitatea de a se sustrage de la acțiuni europene comune, așa cum a arătat din nou politica față de refugiați.

Cel mai mare pericol ar putea fi modul în care se prezintă Cameron pe scena europeană. Chiar și simpatizanților săi de la Bruxelles le-a fost greu să accepte stilul său arogant.

I-ar fi mai de folos un ton mai prietenos, pentru a transforma simpatiile într-un adevărat sprijin. În primul rând, trebuie să propună reforme concrete și să evite tot ceea ce ar ataca substanța europeană și ar putea să fie respins din start de către ceilalți. Dar mulți șefi de guvern sunt surprinși de faptul că premierul Cameron are curajul să-și invite la referendum poporul atât de eurosceptic.

În orice caz, referendumul va aduce clarificările mult-așteptate. Pe de altă parte, s-ar putea ajunge acum la o formulă transnațională, valabilă în toată Uniunea Europeană.