Despotismul întunecat nu trebuie să învingă

Bucea, Irpin, Gostomel, Mariupol, Trosteaneț. Lista localităților ucrainene care, din perspectiva comunității mondiale, au devenit simboluri ale ororii războiului de agresiune rusesc, devine din ce în ce mai lungă. Bărbați executați în cap, femei împușcate doar pentru că au îndrăznit să iasă din subsol, școli și spitale bombardate. 

În acest război, uciderea la întâmplare a civililor pare să fie caracteristică acțiunilor rușilor împotriva ucrainenilor. Rețelele sociale sunt literalmente inundate de mărturii ale martorilor oculari ucraineni și de documente cu imagini sfâșietoare apărute după eliberarea locurilor.

Cândva germanii, acum rușii

Unul dintre epicentrele barbariei rusești, până acum mult mai puțin cunoscut pe plan internațional decât Mariupol sau Bucea, este Peremoha. 

După o lună de ocupație rusească, acest sat situat la aproximativ 50 de kilometri est de Kiev a fost în mare parte distrus și jefuit. Însă drama de la Peremoha este specială. 

Până în 1945, satul s-a numit Iadlivka și a devenit un simbol al crimelor ocupanților. În timpul celui de-al Doilea Război Mondial, germanii au incendiat complet Iadlivka în cadrul unei acțiuni de o rară bestialitate, vizând pedepsirea atacurilor partizanilor. După război, satul a fost reconstruit și redenumit Peremoha, care în limba ucraineană înseamnă ”victorie”. 

Șase decenii mai târziu, în calitate de student, am avut ocazia să particip la un proiect special: tineri germani și ucraineni au petrecut împreună tabere de vară, renovând școala din Peremoha. Acest semn al reconcilierii ne-a marcat pe viață, nu doar pe mine și pe mulți alții din Ucraina, dar și pe tinerii din Germania.

A face bine și a depăși împreună crimele generațiilor trecute este un fundament deosebit pentru o prietenie adevărată și o viziune comună asupra viitorului. Dar și cea mai bună garanție că atrocitățile trecutului nu se vor repeta niciodată.

Prietenie după reconcilierea cu Germania

Mă bucur că Germania și Ucraina de astăzi sunt legate de o prietenie bazată pe valori comune precum democrația și libertatea. Cu toate criticile justificate din partea Ucrainei cu privire la discutabilele acorduri germane cu Rusia privind gazele naturale și la anii insuportabili marcați de concesiile făcute dictatorului de la Moscova, Germania este totuși alături de Ucraina în cel mai dificil moment al său - fie prin sprijinirea refugiaților, fie prin furnizarea de arme pentru autoapărare. 

La opt decenii după acțiunile germanilor, Ucraina este acum cuprinsă de războiul rusesc de exterminare. La fel ca ocupanții germani de odinioară, invadatorii de astăzi nu au nicio compasiune pentru populația civilă.

Pentru germanii de atunci, ucrainenii erau "suboameni". Pentru rușii de astăzi, ei sunt dușmani de moarte care trebuie eliminați, deoarece lupta lor pentru libertate și autodeterminare este percepută ca o amenințare existențială în imaginea de sine post-imperială a Rusiei.

Ura față de "trădătorii ucraineni"

În mintea majorității rușilor, imperiul lor pierdut nu a încetat niciodată să existe. Iar potrivit acestei mentalități șocant de retrogradă, întoarcerea Ucrainei spre Vest echivalează cu înalta trădare.

Circa 86% dintre ruși ar aproba desfășurarea armatei lor în Ucraina, potrivit unor sondaje recente ale institutului rus de sondaje Levada, considerat independent, deoarece nu depinde de stat sau de instituțiile statului.

Într-o societate stalinistă, care a reînviat sub Vladimir Putin, "dușmanii poporului" au avut întotdeauna parte de pedeapsa maximă. Ucrainenii, chiar și cei din Peremoha, știau acest lucru înainte de acest război. 

La doar 30 de kilometri est de sat, într-o suburbie a Kievului, mii de ucraineni au fost împușcați sistematic într-o pădure, fără nicio acuzație, cu puțin timp înainte de cel de-al Doilea Război Mondial și îngropați pe loc. Doar pentru că regimul moscovit al lui Iosif Visarionovici Stalin îi declarase dușmani. Iar astăzi, toți ucrainenii sunt trădători și dușmani, dacă nu îi aclamă pe ocupanți.

Ucrainenii nu pot decât să câștige

Pe cât de tulburătoare sunt uciderile și jafurile fără discernământ comise de invadatori, pe atât de încurajatoare este apărarea cu succes a Kievului și a altor orașe. Partenerii occidentali nu trebuie în niciun caz să se abțină de la a sprijini Ucraina cu toate mijloacele, chiar și în cazul unei noi escaladări din partea Moscovei.

Pentru că victoria ucrainenilor împotriva despotismului rusesc ar fi o șansă pentru întreaga Europă. Europa care, poziționându-se de partea Ucrainei, se regăsește în prezent ca o comunitate de valori.

În joc este însuși viitorul pașnic al Europei. Doar în cazul unui fiasco al acestui atac rușinos ar putea începe să se fisureze cultul rusesc al războiului, întreținut timp de zeci de ani. 

Timp de ani de zile, cu ajutorul unei propagande de mare amploare, dictatura agresivă de la Moscova și-a antrenat propria populație într-o adevărată frenezie a războiului. 

Regimul criminal își hrănește în mod perfid legitimitatea din mitul victoriei sovietice împotriva Germaniei naziste. Însă atâta vreme cât rușii se cred invincibili în iluzia lor revizionistă, nu va exista o pace durabilă în Europa. 

În timp ce noi, în Europa, am învățat din cel de-al Doilea Război Mondial că astfel de orori nu trebuie să se mai repete niciodată, în Rusia, motto-ul ”o putem face din nou” (moșem povtorit) se bucură de o mare popularitate. Iar acesta se referă chiar la cucerirea Berlinului.

Peremoha, satul victoriei de odinioară, acum distrus, va fi reconstruit după triumful asupra invadatorului rus. În ce măsură rușii - măcar generațiile de mai târziu -, vor reflecta asupra destinului acestui sat așa cum au făcut-o odată germanii, depinde de ceea ce va mai rămâne din regimul criminal al lui Putin pe ruinele acestui război.