Bugetul devine un test pentru coaliţia de la Berlin

Ziua de 15 martie era subliniată cu roşu în calendarul ministrului federal de Finanţe, Christian Lindner. În acea zi el, care este şi preşedintele formaţiunii liberale FDP, trebuia să-i prezinte cancelarului şi colegilor săi de cabinet proiectul de buget pe anul 2024. Dar pe termen scurt a amânat această programare. Social-democraţii şi ecologiştii nu vor să accepte planurile lui Lindner de economisire, fiindcă aceasta ar însemna ca multe proiecte politice ale guvernului semafor să nu se materializeze.

Fără înţelegere nu poate fi întocmit proiectul de buget. După ce toate apelurile lui Lindner adresate colegilor, de a se mai gândi la planurile lor de cheltuieli, nu au avut niciun efect, ministrul s-a văzut nevoit să tragă frâna de urgenţă. El a subliniat: "Va fi necesar să mai discutăm o dată în cabinet despre realităţile financiare". Din perspectiva sa, nu mai există, pur şi simplu, bani pentru majoritatea planurilor convenite de partenerii de coaliţie la începutul mandatului.

Blocajul produce presiuni

Lindner doreşte cu orice preţ să respecte iarăşi frâna datoriilor, ancorată în Constituţie, care a fost suspendată în ultimii ani din pricina pandemiei de coronavirus. "Trebuie să învăţăm să ne descurcăm cu cadrul financiar existent", avertizează el. Aceasta înseamnă a stabili priorităţi, "fiindcă nu totul poate fi finanţat simultan".

Disputele legate de buget nu sunt ceva neobişnuit în guvernul federal. Aproape în fiecare an miniştrii vor mai mulţi bani decât este dispus ministrul de Finanţe să le aloce. Dar de această dată ce cer miniştrii şi ce e dispus Lindner să le ofere se află la o atât de mare distanţă, încât un compromis pare imposibil. De aceea Lindner sporeşte presiunile. Intenţionat el nu a mai stabilit un termen pentru prezentarea proiectului de buget, fiindcă în absenţa unei finanţări asigurate, ministerele nu-şi pot întocmi planificarea.

Dobânzile explodează

Doleanţele ministerelor însumează 70 de miliarde de euro. Cele mai importante şi mai costisitoare dintre ele sunt un buget mai mare pentru Apărare, bani pentru nevoile de bază ale copiilor şi fonduri suplimentare pentru Educaţie. Lindner subliniază că şi în absenţa acestor proiecte suplimentare banii sunt drămuiţi. După anii de pandemie, asigurările de sănătate au nevoie de miliarde pentru a-şi echilibra deficitul, iar asigurarea de îngrijire în caz de boală şi bătrâneţe se confruntă cu asemenea dificultăţi din pricina îmbătrânirii populaţiei, încât trebuie reformată.

Concomitent, majorarea dobânzilor a produs o mare gaură la buget. Statul german are o datorie acumulată de 2,5 bilioane de euro. În acest an, ministrul de Finanţe trebuie să plătească creditorilor dobânzi în valoare de aproximativ 40 de miliarde de euro. Este de 10 ori mai mult decât în urmă cu doar doi ani. Chiar şi numai din acest motiv ministrul de Finanţe nu mai vrea să contracteze noi datorii, peste cele pe care a fost nevoit să le contracteze la începutul mandatului. În 2022, la datoria de 60 de miliarde de euro convenită în coaliţie pentru protecţia mediului, s-au adăugat 100 de miliarde pentru înarmarea Bundeswehr şi 200 de miliarde pentru compensaţii acordate cetăţenilor, ca urmare a scumpirii masive a energiei.

Ce este prioritar?

În viziunea ecologiştilor, creditele, deşi sunt datorii, înseamnă şi investiţii în viitor. De aceea s-au şi poziţionat de săptămâni împotriva lui Lindner şi a planurilor sale de austeritate. Ministrul ecologist al Economiei, Robert Habeck, i-a trimis în numele tuturor miniştrilor ecologişti o scrisoare ministrului de Finanţe, în care i-a comunicat că partidul său nu este dispus să sacrifice proiectele politice convenite în acordul de coaliţie. Frâna datoriilor nu este în niciun caz mai importantă, se arată în document.

În scrisoare Habeck i s-a adresat lui Lindner formal cu "Dumneavoastră". Din armonia afişată de social-democraţi, ecologişti şi liberali în decembrie 2021, la începutul mandatului, nu a mai rămas mare lucru. Pe fundalul lipsei de bani, în coaliţie izbucnesc conflictele previzibile deja la începutul mandatului. SPD şi formaţiunea ecologistă sunt două partide de stânga, pentru care sunt importante echitatea socială şi ecologia. Ele pledează pentru un stat puternic. Liberalii de la FDP au aici viziuni contrare. Ei vor cât mai puţine reglementări, impozite cât mai reduse şi cadouri sociale minime.

În timp ce FDP consideră, cu privire la buget, că există "o problemă cu cheltuielile", SPD şi ecologiştii consideră că există o "problemă cu încasările". Şi fiindcă FDP nu vrea să accepte nici majorarea impozitelor şi nici suspendarea frânei noilor datorii, SPD şi ecologiştii cer acum închiderea portiţelor pentru evaziune fiscală şi desfiinţarea unor subvenţii, în scopul majorării încasărilor statului.

Nimeni nu doreşte destrămarea coaliţiei

Dar FDP nu vrea să desfiinţeze subvenţii de care beneficiază şi electoratul său. Pe de altă parte, preşedintele FDP, Christian Lindner, se confruntă cu mari presiuni, după ce formaţiunea sa a pierdut în serie ultimele alegeri regionale şi s-a prăbuşit în sondajele recente la nivel naţional. Cu siguranţă, demolarea actualei coaliţii nu poate fi în interesul său. Aici FDP şi SPD manifestă unitate. Alegerile anticipate ar putea însemna pentru social-democraţi pierderea Cancelariei Federale. De aceea, cancelarul Olaf Scholz încearcă să aplaneze conflictele.