Schröder a mediat eliberarea lui Steudtner

În cele din urmă implicarea fostului cancelar Gerhard Schröder a fost decisivă. Acesta s-a angajat într-o acţiune secretă de mediere pentru eliberarea activistului german pentru drepturile omului Peter Steudtner. Acest lucru este făcut cunoscut de publicaţia "Spiegel", care îl citează pe ministrul federal de Externe Sigmar Gabriel. "Sunt foarte recunoscător lui Gerhard Schröder pentru mediere", ar fi declarat şeful diplomaţiei germane.

Factorii de decizie din Berlin reacționează uşuraţi, dar fără a fi euforici. Eliberarea lui Steudtner din arest preventiv de către autorităţile turce le-a luat multora o piatră de pe inimă. Reacţia vicepreşedintelui FDP, Wolfgang Kubicki, reflectă întocmai atmosfera: "Consider că este foarte, foarte senzațional ceea ce s-a întâmplat și ar trebui să încurajăm Turcia să continue să facă paşi pe acest drum”, a declarat, textual, reprezentantul liberalilor germani. Cem Özdemir, președintele Partidului Verzilor, a cerut ca aceşti "pași suplimentari" să fie făcuţi imediat. „Acum este timpul să ne reamintim că încă există cetăţeni germani închişi în mod ilegal în Turcia“, a declarat ecologistul în contextul discuțiilor exploratorii privind formarea noului guvern german.

Relaţiile bilaterale rămân complicate

Sevim Dagdelen, vicepreședintele grupului parlamentar al Partidului Stângii, a solicitat guvernului federal să continue presiunile asupra Ankarei, subliniind că "aceasta este singura limbă pe care o înțelege președintele turc”. În opinia lui Dagdelen, a acorda Turciei în acest moment ajutoare financiare suplimentare, împrumuturi sau credite garantate ar fi o greşeală. În plus, guvernul federal ar trebui să oprească exporturile de armament în Turcia. Eliberarea lui Steudtner nu este decât un „prim pas”, pentru că jurnaliştii germani Deniz Yücel, Mesale Tolu și alții se află în continuare în arest. Ei sunt ostaticii lui Recep Tayyip Erdogan, a mai declarat reprezentanta stângii radicale.

Tonul conservatoriilor doamnei Merkel a fost diferit. Pentru Michael Stübgen, expert al CDU în afaceri europene, eliberarea lui Steudtner ar putea fi un prim semnal pentru o relaxare a relațiilor între Europa şi Turcia. Însă acest lucru este greu de confirmat în acest moment, a declarat reprezentantul CDU la postul public de radio. Stübgen „speră cu insistenţă“ că Turcia este acum mai deschisă faţă de chestiunile spinoase. În opinia politicianului conservator, nu se poate spune că eliberarea lui Steudtner este rezultatul „unui semn venit de sus”. Oficialul CDU pledează de asemenea împotriva "sistării negocierilor de aderare la UE a Turciei". Un atare gest, spune Stübgen, ar face jocurile preşedintelui turc.

Schröder, "activat" de ministrul de Externe cu voie de la cancelar

Presa germană a tratat pe larg răsturnarea de situaţie în cazul Steudtner, întrebându-se ce rol a jucat fostul cancelar social-democrat Gerhard Schöder în acest deznodământ. Conform informaţiilor venite pe surse, Schöder ar fi abordat cazul Steudtner în timpul unei întâlniri cu preşedintele Recep Erdogan, reuşind să obţină eliberarea din închisoare a germanului. Reamintim că de aproximativ o lună Gerhard Schröder deţine postul de președintele al consiliului de administrație al Rosneft, cel mai mare grup petrolier de stat din Rusia.

Sursele citate de presa germană arată că guvernul de la Ankara ar fi insistat asupra continuării procesului conform legii, motiv pentru care decizia de ieri nu reprezintă încheierea acestuia, ci numai o eliberare din arestul preventiv. În context se conturează ipoteza că şeful diplomaţiei germane Sigmar Gabriel l-ar fi rugat pe Gerhard Schröder să medieze pe lângă liderul turc. Această decizie ar fi fost la rândul ei convenită cu cancelara Angela Merkel.

Activiştii turci pentru drepturile omului au fost şi ei eliberaţi, parţial condiţionat, până la pronunţarea unui verdict. Excepţie face directorul Amnesty din Turcia, Taner Kilic, care se află în arest preventiv într-un alt proces. Acesta este acuzat că ar fi instalat pe telefonul său aplicaţia de mesagerie criptată ByLock, folosită de mişcarea Gülen pentru pregătirea puciului eşuat de acum un an. Justiţia turcă consideră folosirea acestei aplicaţii o dovadă suficientă a apartenenţei la mişcarea Gülen. Kilic neagă ferm acuzaţiile. Amnesty invocă două anchete din care ar fi reieşit că Taner Kilic n-ar fi folosit niciodată aplicaţia incriminată. Procesul va fi reluat pe 22 noiembrie.

Autor: Richard Fuchs / vd