Politica din Moldova își pune amprenta pe dialogul cu UE

DW: Duminică (9 mai) este marcată ziua Europei. Ce importanță are această zi pentru Republica Moldova? Integrarea în Uniunea Europeană mai rămâne o prioritate pentru țara noastră?

Daniela Morari: Ziua Europei este deja o tradiție în Republica Moldova și nu este marcată doar o zi, ci toată luna mai. E o lună a Europei, aș spune. Marcarea Zilei Europei este relevantă atât pentru UE, cât și pentru R. Moldova, anume în contextul crizei pandemice. În situația în care ne aflăm cred că este dublu important să comunicăm despre UE și ajutorul acordat în aceste timpuri, dar și despre ce înseamnă Uniunea Europeană în sine. La întrebarea dacă integrarea europeană rămâne a fi o prioritate, pot spune cu certitudine că aceasta este prioritatea cheie a politicii interne și externe a R. Moldova. Acordul de Asociere rămâne a fi acel cadru, care este o platformă de transformare și modernizare a țării.

Cum apreciați relația UE - R. Moldova din ultimul an? A fost cumva afectată de derapajele politice de la Chișinău?

Dacă vorbim despre ultimul an, aș spune că este o perioadă grea pentru toți. Pandemia a marcat tare mult atât agenda interioară a UE, dar și agenda de cooperare cu toți partenerii, inclusiv a țării noastre cu UE și prioritățile de asistență pe care le are UE față de noi. În ceea ce privește dialogul politic, desigur că acesta este interdependent de evoluțiile interne din țară. Aici pot menționa vizita președintelui R. Moldova la Bruxelles din ianuarie 2021, precum și vizita lui Charles Michel, președintele Consiliului European, din ultima zi a lunii februarie curent. Aceștia au fost pași destul de importanți în restabilirea încrederii și consolidării dialogului politic. Totuși, recenta declarație a înaltului reprezentant al UE pentru politică externă și securitate, Josep Borrell, care s-a expus pe ultimele evoluții politice din R. Moldova, arată că UE este îngrijorată de ce se întâmplă la Chișinău și urmărește cu foarte multă atenție evoluțiile din țară. Ce se întâmplă la nivel politic în R. Moldova își pune amprenta foarte mult pe viteza, conținutul și potențialul dialogului cu UE.

Cum a influențat relația dintre UE și R. Moldova criza pandemică? Cum a ajutat UE țara noastră și cât de rapid a acționat?

R. Moldova este recunoscătoare pentru tot efortul pe care l-a depus UE în combaterea pandemiei. Vreau să menționez că R. Moldova a recepționat câteva loturi de asistență și echipament medical, prin intermediul Organizației Mondiale a Sănătății, dar care au fost oferite cu contribuția financiară a UE. Noi am activat de câteva ori mecanismul UE de protecție civilă prin care, iarăși, am cerut echipament medical, iar statele membre au oferit suportul conform listei de necesități pe care le-am avut în diferite etape ale pandemiei. La fel, UE a oferit asistență financiară pentru întreprinderile mici și mijlocii și diferitor grupuri vulnerabile. Nu mai vorbim despre vaccin. Aici, suntem foarte recunoscători pentru ceea ce a recepționat deja R. Moldova prin intermediul platformei COVAX, unde UE a fost cel mai mare contribuitor. De asemenea, am beneficiat și de suportul statelor membre. Și, aici, am o mare apreciere pentru generozitatea României, care a oferit vaccin țării noastre. La fel, este important de menționat inițiativa Comisarului UE, Olivér Várhelyi, de creare a unui plan de redresare economică în contextul pandemiei, care va include domenii și inițiative concrete prin care să ajute sectoarele cele mai afectate. 

Republica Moldova are un document important cu UE - Acordul de Asociere. Care sunt rezultatele, dar și restanțele privind implementarea acestuia în ultimul an?

Implementarea Acordului de Asociere continuă și procesul nu poate fi oprit. Dar, iarăși, luând în considerație contextul limitativ în care se află R. Moldova acum, cu un guvern în exercițiu și un Parlament dizolvat, acestea nu permit realizarea deplină a angajamentelor care au fost asumate. Este vorba atât de Acord, cât și de alte angajamente, adică condiționalitățile pe le avem, cum ar fi asistența macro-financiară. Formatele de cooperare create în cadrul Acordului de Asociere menite să monitorizeze și să evalueze unde suntem în implementarea acestuia la nivel de experți au continuat, fiind ajustate la rigorile și realitățile pandemiei. Cu toate acestea, nu am reușit anul trecut să organizăm reuniunea Consiliului de Asociere UE - R. Moldova, care este cel mai înalt format de cooperare. Sperăm că vom face această reuniune în a doua jumătate a acestui an, dacă contextul politic de la noi, cât și pandemia, va permite organizarea acestuia.

Ca să dau câteva exemple de progres, aș vrea să menționez decizia foarte recentă a UE care permite tranzitul produselor compuse, care conțin lapte, pe teritoriul UE. Este un lucru foarte important pentru producătorii din R. Moldova. Suntem acum în perioada misiunilor de audit pentru evaluarea produselor de carne de pui și ouă de categoria B, precum și o altă misiune de audit pe produse lactate. Astfel, dacă vom avea o evaluare pozitivă, aceasta va permite exportul acestor produse în UE și va extinde lista produselor de origine animalieră în UE. Aceasta este o prioritate de mult timp și a durat până am obținut undă verde pentru a organiza aceste misiuni de audit. Astfel, sperăm că efortul instituțiilor implicate va permite o evaluare pozitivă.

Care sunt prioritățile Bruxellesului pentru R. Moldova pentru următorii ani? Ce așteptări are de la țara noastră?

Este o întrebare potrivită deoarece suntem într-un an de planificare. Aici vreau să mă refer la două elemente. În primul rând este vorba de negocierea Agendei de Asociere, care este un document politic și care selectează priorități din cadrul Acordului de Asociere în următorii ani. Această Agendă pe care o negociem va fi pentru următorii șapte ani și care practic se pliază cu bugetul UE. Suntem acum pe ultima sută de metri. Al doilea document de planificare este Planul indicativ multianual, care este un document de planificare a asistenței UE pentru R. Moldova. Aceste documente includ, pe lângă Acordul de Asociere, și alte două priorități ale Comisiei Europene, cum este Pactul Verde și transformarea digitală. De asemenea, un mare accent al UE va fi pus pe tot ce înseamnă stat de drept, combaterea corupției, reforma justiției, consolidarea capacităților instituționale ale R. Moldova. Acestea vor fi miezul atât al priorităților de cooperare, dar și al asistenței UE.

Anul acesta va avea loc un nou Summit al Parteneriatului Estic. Cu ce priorități vom merge noi la acest eveniment?

O prioritate atât la nivel bilateral, cât și regional, este următorul Summit, care sperăm mult să aibă loc în format fizic în toamna acestui an. Pentru R. Moldova va fi foarte important ca în cadrul acestui Summit să fie confirmate prioritățile de cooperare post 2020. Pentru noi este important ca aceste livrabile să fie ambițioase, vizionare și cu un impact pentru cetățeni. La fel, o dimensiune importantă este ca acest eveniment să ofere noi platforme pentru posibilități de cooperare, în special sectorial, pentru statele care au semnat Acorduri de Asociere. Este vorba de cele trei state, Georgia, R. Moldova și Ucraina, care și-au asumat mai multe angajamente și care vor să li se ofere mai multe oportunități de cooperare. Comisia Europeană este acum în faza de a elabora un document de lucru, în care vor fi setate aceste priorități pentru cadrul următor. Deja, o altă fază, va fi negocierea Declarației comune a Summit-ului, care va fi un exercițiu complex. Mizăm mult pe contribuțiile tuturor partenerilor ca să reușim să convenim aceste priorități pentru perioada de cooperare ulterioară.