Cehia dorește să stimuleze forţa de muncă din Ucraina

Nefiind un vecin direct, Cehia a fost vizată de mai puțini refugiați ucraineni decât alte națiuni vecine. Însă în timp ce oamenii care intră în UE prin Ungaria sau România se îndreaptă adesea spre Occident, cei care sosesc în Cehia rămân în această țară. Praga speră că ei pot contribui la atenuarea penuriei cronice de forță de muncă. Deocamdată, impactul este limitat.  

În anii care care au precedat pandemia, Cehia a încercat să recruteze lucrători inclusiv în Ucraina, în tentativa de a suplimenta forța de muncă pe o piață tot mai efervescentă. Aproape imediat ce pandemia s-a mai ponderat, vânătoarea de brațe de muncă a fost reluată.

Din cauza salariilor mici și a unei demografii precare, șomajul din Cehia este de ani de zile cel mai scăzut din UE. În aprilie, acesta se situa la doar 3,3%, potrivit Oficiului pentru Muncă. Instituția a precizat că 360.000 de locuri de muncă vacante au fost puse la dispoziție pentru 250.000 de șomeri. La începutul anului 2022, aproximativ 200.000 de ucraineni trăiau și lucrau în țară, ceea ce ușurează simțitor acomodarea lor aici. 

În speranța că cei 350.000 de refugiați care au sosit, ar putea contribui la atenuarea dezechilibrului de pe piața forței de muncă și la slăbirea presiunii asupra creșterii salariilor, guvernul de la Praga a încercat să le facă viața mai ușoară, între altele prin acordarea de acces neîngrădit pe piața muncii și la beneficiile sociale.

Însă analiștii avertizează că aceste cifre nu reprezintă decât o picătură într-un ocean în comparație cu nevoile pieței muncii.

”În clipa de față, nou veniții ar putea contribui eventual cu cel mult 2% din forța de muncă”, a declarat Daniel Munich de la Centrul de Cercetări Economice (CERGE). ”Nu sunt cifre de natura a schimba semnificativ situația în economia cehă”, a precizat expertul pentru DW.

Femeile și copiii 

Potrivit Biroului pentru Muncă, până la jumătatea lunii mai, aproximativ 50.000 de refugiați ucraineni și-au găsit un loc de muncă. De remarcat însă că recrutarea a fost pe minus chiar înainte de a începe. Potrivit lui Tomas Prouza de la Camera de Comerț Cehă, 10% dintre bărbații ucraineni care lucrau în Cehia au plecat să lupte împotriva rușilor.

”Acești bărbați trăiau aici de ani de zile. Erau aclimatizați, bine calificați și deveniseră angajați cu experiență și, deci, valoroși. Acum va trebui să încercăm să îi înlocuim cu oameni mai puțin experimentați, care trebuie să învețe limba și să fie instruiți”, spune Prouza.

De altfel, însuși numărul potențialilor muncitori începători disponibili este scăzut. Legile de recrutare din Ucraina înseamnă că majoritatea refugiaților sunt femei și copii. Acest lucru tinde să îi excludă de la multe locuri de muncă, spun analiștii, cum ar fi cele din numeroasele uzine din Cehia, care necesită o muncă fizică de mare efort.

Alte sectoare ale economiei, cum ar fi serviciile, asistența socială și medicală, ar putea fi mai norocoase. Deși datele exacte sunt puține, se pare că hotelurile și restaurantele - care au avut mari dificultăți în găsirea de personal din cauza efectelor pandemiei - încep să simtă o ameliorare a situației. 

Chiar dacă datele sunt puține și inexacte, sondaje regionale susțin aceste ipoteze. De pildă, în Polonia, 53% dintre firmele de cazare și catering raportează un aflux de lucrători din Ucraina.

Este nevoie de lucrători calificați

Este drept că bucătarii și cameristele sunt bineveniți, dar companiile caută cu disperare candidați pentru activități necesitând calificare mai înaltă.

Un exemplu este grupul bancar Moneta, care desfășoară o campanie de recrutare de personal ucrainean pentru departamentul IT. Banca a refuzat să discute despre chestiune cu DW, sugerând că strategia sa de recrutare ar putea fi pusă în dificultate. 

Se prea poate ca mulți refugiați să nu vadă rostul trecerii prin procese mai lungi de obținere a unui loc de muncă bine calificat, care probabil include validarea calificărilor ucrainene și dobândirea unor competențe lingvistice avansate.

Olga, de pildă, a sosit la Praga în martie pentru a se alătura fiicei sale mai mari, după ce a fugit de acasă, din estul Ucrainei, împreună cu fiica mai mică. Însă, fără a stăpâni limba cehă, arhitecta în vârstă de 56 de ani spune că a avut dificultăți în găsirea unui loc de muncă în domeniul ei.

Refugiații ”caută mai degrabă locuri de muncă pe termen scurt, fiind convinși că se vor întoarce acasă în curând”, a explicat Viktor Najmon, directorul general al Biroului Ceh pentru Muncă. ”Prin urmare, chiar dacă sunt specialiști, ei au în vedere profesii manuale. În ceea ce privește copiii, ei preferă oportunitățile de muncă în schimburi”. 

Prouza subliniază că perspectiva unora dintre refugiații ucraineani începe să se schimbe pe măsură ce războiul se întețește. El afirmă că sectoarele care caută angajați calificați vor avea mai mult succes în lunile următoare.

Oboseală

În situația în care refugiații ar dori să rămână în Cehia pe termen lung, ei vor avea nevoie de mai mult sprijin. Cursurile de limbă cehă sunt esențiale, spun analiștii, în timp ce mamele au nevoie de soluții mai bune de îngrijire a copiilor decât actualul sistem de voluntariat bazat pe comunitate, la care apelează cele mai multe mame care doresc să urmeze o cale profesională.

Capacitatea sistemului educațional este esențială, spune Munich, evocând datele potrivit cărora, în timp ce numărul de refugiați din multe regiuni din Cehia corespunde cererii de forță de muncă, capacitățile școlare lipsesc cu desăvârșire.  

Or, acest lucru este esențial, în condițiile în care prima fază haotică a crizei, în care refugiații soseau și soluțiile ad-hoc erau puse în aplicare în grabă, se încheie și începe a doua fază - explică specialistul. El se îndoiește că guvernul este pregătit pentru următoarea perioadă, în care va fi nevoie de integrare, cazare și școlarizare pentru refugiați. 

Oricât de generoasă a fost până acum primirea arătată celor care au fugit de ororile invaziei rusești, există îngrijorarea că s-ar putea instala oboseala pe măsură ce economia încetinește și inflația face ravagii. Opinia potențial negativă a publicului ceh față de refugiați a devenit clară în timpul crizei migranților din 2015, iar sondajele sugerează deja că puțini ar fi fericiți ca refugiații ucraineni să rămână pe termen lung în Cehia. 

Prin urmare, dacă guvernul nu-și intensifică eforturile de integrare, riscul va cântări mai mult decât ratarea unor potențiale avantaje pentru piața muncii, spune Munich.

”Fără locuri de muncă și școli, condiția socială și economică a refugiaților se va înrăutăți. Criminalitatea va crește, iar cehii ar putea deveni reticenți în a tolera sau finanța acest lucru”, a avertizat el.

Prouza, pe de altă parte, afirmă că nu există motive de îngrijorare. Resentimentul față de refugiați, susține el, este limitat la susținătorii partidelor extremiste. Totuși, o amenințare mai serioasă ar putea să apară în urma planurilor de reconstrucție a Ucrainei, care sunt deja deja în curs de elaborare. 

Potrivit sondajelor efectuate de Camera de Comerț Cehă, mulți dintre ucrainenii ”valoroși, calificați și acomodați” care locuiesc și lucrează în Cehia de mai mult timp spun că, dacă după război va fi pus în aplicare un nou Plan Marshall pentru Ucraina, se vor întoarce acasă.