Modificarea Constituției, o istorie fără trecut

Constituția din 2003 care a cosmetizat-o pe ici pe colo pe cea din 1991, redactată de comisia „părintelui Constituției“ Antonie Iorgovan, este foaia de parcurs a FSN-PSD și a lui Ion Iliescu prin care foștii securiști și activiști PCR și-au asigurat privilegii care încalcă flagrant principiile statului de drept. În 20 de ani, nici o altă formațiune politică, de orice culoare, nu a fost preocupată de modificarea Legii fundamentale care să se alinieze standardelor internaționale în materie de drept constituțional. Au fost doar câteva inițiative sortite eșecului din cauza unor complicități pe care partidele le-au avut și le au cu magistrații de rang înalt din mediul juridic. Unul din privilegiile negociate este tema pensiilor speciale ale magistraților. 

Fostul lider liberal Ludovic Orban, fondatorul partidului Forța Dreptei, a declarat la finele lunii decembrie la RFI că orice lege de desființare a pensiilor speciale nu va trece de Curtea Constituțională. „Nu pot să decidă obiectiv nişte oameni care sunt beneficiari de pensii speciale, aşa cum sunt judecătorii Curţii Constituţionale“, a precizat Orban.  

Istoria deciziilor CCR în această speță este știută și răsștiută. Însă fostul președinte al PNL aduce în actualitate o altă istorie, și anume aceea a eschivelor repetate ale partidelor de a modifica Legea fundamentală din 2003, la fel de părtinitoare pentru nababii politici ca și cea din 1991. Potrivit aceleiași surse, o nouă Constituție ar trebui să stipuleze că „singurul criteriu care stă la baza calculului pensiei este principiul contributivităţii şi că este interzisă orice formă de pensie specială“.

Valul de pensionări ale magistraților, un caz ratat din oportunism

La mijlocul lunii decembrie, Guvernul a adoptat Proiectul de lege privind pensiile speciale, care prevede recalcularea pensiilor magistraților aflate deja în plată. Conform proiectului, nici o pensie specială nu trebuie să depășească salariul de magistrat. În momentul de față, sunt cazuri în care pensiile unor reprezentanți ai puterii judecătorești sunt duble față de salariile pe care le-au avut în ultimii ani de activitate.

Potrivit unui comunicat al Ministerului Muncii „nicio pensie de serviciu nu va mai putea să depășească salariul primit în perioada activă, iar pensiile care sunt deja în plată se vor recalcula pentru a respecta noul principiu și pentru a elimina inechitățile între beneficiarii care sunt deja în plată și viitorii pensionari“. Valul de pensionări ale magistraților înregistrat în ultimele luni va rămâne doar un caz ratat din oportunism dacă proiectul guvernului Ciucă va fi votat la virgulă de majoritatea parlamentară. Am mari îndoieli că textul executivului va trece de Parlament fără fezandări oportuniste în virtutea cârdășiei dintre politicieni și pensionarii de lux.

Guvernul Ciucă, împins de la spate de Banca Mondială

În momentul de față, pensiile judecătorilor de la CCR depășesc substanțial salariile. De pildă, președintele Curții Constituționale Marian Enache a încasat anul trecut un salariu de judecător de 302.489 de lei și venituri din pensii de 452.856 de lei, adică 37.738 de lei lunar. În condițiile în care pensia minimă actualizată începând cu 1 ianuarie este de 1.125 de lei, o simplă împărțire ne arată că Marian Enache câștigă 33 de pensii minime pe care le primesc aproape un milion de pensionari.

Iată că șeful Guvernului, generalul Nicolae Ciucă, a luat taurul de coarne pentru a încheia o dată pentru totdeauna epopeea pensiilor speciale ale magistraților, va spune un cititor neavizat. Numai că proiectul de lege vine în urma Raportului Băncii Mondiale trimis în octombrie Guvernului în care se regăsesc o serie de propuneri (a se citi obligații) privind reforma sistemului public de pensii care să fie aplicate în cadrul Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Nimic nou sub soare. Guvernul propune iar Parlamentul votează acele legi care aduc atingere clientelei politice doar împinse de la spate de instituțiile internaționale.

Dacă aleșii au greșit, să plece acasă

De-a lungul anilor, modificarea Constituției a fost una din temele electorale ale partidelor. Toate inițiativele au eșuat pe fondul intereselor politicienilor de a-și păstra privilegiile, fie în ceea ce privește imunitatea parlamentarilor, fie a adoptării de către legislativ a unor subiecte de interes național validate prin referendum, fie a clarificării prerogativelor președintelui. Și încă altele.

Spre finalul primului mandat, fostul președinte Traian Băsescu a înființat o comisie pentru modificarea Constituției condusă de profesorul universitar expert în constituționalism comparat Ioan Stanomir. Cea mai importantă propunere a comisiei, care ar fi schimbat fundamental comportamentul de cohortă al majorității parlamentare de a-l hărțui mereu pe șeful statului cu sabia deasupra capului, a fost ca Parlamentul să fie dizolvat dacă Preşedintele suspendat e reconfirmat la referendum. Principiul e simplu: Dacă aleșii poporului au greșit, atunci aleșii poporului trebuie să plece acasă. Raportul comisiei Stanomir a rămas în analele jocurilor politicianiste ale lui Băsescu, preocupat de adjudecarea unui al doilea mandat la Cotroceni.

Într-un interviu pentru Deutsche Welle, profesorul Ioan Stanomir s-a arătat sceptic față de posibilitatea de a avea o nouă Constituție în viitorul apropiat. „Principalul obstacol în calea procedurii de modificare a Constituției devine Curtea Constituțională, care este garantul revizuirii Constituției, este gardianul Constituției și cea care verifică legalitatea procedurilor pentru revizuirea Constituției“, a spus profesorul Stanomir. În același interviu, el a precizat că nu avem nevoie de modificarea actualei Constituții, ci de o altă Constituție.  

Suntem într-un cerc vicios, în care Curtea Constituțională ar trebui să-și taie singură craca de sub picioare în situația în care actuala Lege fundamentală îi conferă prerogativele de stat în stat. Instituția care ar trebui să fie garantul respectării Constituției este politizată până-n măduva oaselor. Cel mai adesea instrument al PSD, Curtea Constituțională a luat poziție de drepți și în mandatele lui Traian Băsescu & PDL. Fostul judecător și președinte al CCR Augustin Zegrean, posesorul unui mandat de senator FSN și al unuia de deputat PD, este deseori solicitat de mass-media să fie cap limpede pe marginea unor decizii controversate ale Curții Constituționale. În privința pensiilor speciale ale magistraților, Augustin Zegrean nu uită de unde a plecat.