Un oraş vrea să şteargă cetăţenia de onoare a lui Hitler
10 septembrie 2024La o lecţie de istorie desfăşurată la liceul Siebengebirgs-Gymnasium (SIBI) din Bad Honnef elevilor din clasa a 10-a le-a venit cu câteva luni în urmă ideea să scrie ei istorie. Elevii au făcut cerere ca orăşelul cu 25.000 de locuitori din apropiere de Bonn să se dezică oficial de cetăţeanul lor de onoare nazist, dictatorul Adolf Hitler.
Kathi, Lilly, Ronja, Mia şi Selin, cinci eleve care vorbesc în numele colegilor lor, vor, împreună cu profesorul Thomas Rott, să dea un semnal clar împotriva ideologiei de dreapta. "Noi locuim în acest oraş de aceea suntem preocupaţi, desigur, şi de istoria sa. Şi ne-am întrebat dacă astăzi putem exercita influenţă pentru a schimba ceva în istorie şi la cetăţenia de onoare a lui Hitler. Şi profesorul nostru ne-a încurajat să abordăm această temă. Fiecare dintre noi i-a scris apoi primarului un mesaj pe email".
Iniţiativa lor a dat naştere unei cereri pe care în cele din urmă au semnat-o mai bine de 1363 de localnici. Sunt cinci la sută din totalul localnicilor şi de aceea Consiliul Local trebuie să supună la vot iniţiativa. Pentru elevii liceului este un mare succes. Ei au strâns semnături, au sunat la uşi, au încercat să-i convingă pe oameni.
Purtătoarele de cuvânt ale clasei spun ce experienţe au avut: "Cei mai mulţi din cei cu care am vorbit nu ştiau că Hitler este cetăţean de onoare şi mulţi au semnat imediat. Dacă cineva ne-ar fi spus cu un an în urmă că noi, o clasă mică, vom obţine ceva atâta de mare, nu am fi crezut. Dar mai ales în mediile de socializare sunt tot mai prezenţi extremiştii de dreapta. Împotriva acestui fenomen trebuie să luptăm".
4000 de oraşe germane să lăudau cu cetăţeanul de onoare Hitler
Bad Honnef l-a declarat cetăţean de onoare pe Adolf Hitler în data de 5 aprilie 1933, la o lună după victoria partidului nazist NSDAP la alegerile generale. Orăşelul de pe Rin s-a numărat printre primele care au făcut asta. Până în 1934 exemplul a fost urmat de alte aproximativ 4000 de oraşe şi comune.
Această cetăţenie de onoare a încetat automat odată cu sinuciderea dictatorului în data de 30 aprilie 1945, dar Bad Honnef nu a anulat-o niciodată retroactiv. Profesorul Thomas Rott a explicat pentru DW: "În cercetările noastre am dat, pe lângă o scrisoare de mulţumire a lui Hitler, peste procesul verbal al unei şedinţe a Consiliului Local din anul 1983. Electoratul ecologist făcuse o cerere către Consiliul Local din Bad Honnef care nu a fost supusă la vot. Aceasta ne-a motivat să insistăm asupra acestui subiect".
Consiliul Local este favorabil cererii depuse de elevi. Şeful arhivei orăşeneşti, Jens Kremb, a scos la iveală scrisoarea de mulţumire a lui Hitler, deşi armata americană a dat foc multor acte după ce a cucerit orăşelul în martie 1945. Elevii clasei s-au întâlnit şi cu primarul Otto Neuhoff.
El s-a bucurat că tinerii sunt atât de implicaţi. "Suntem mândri de elevi şi eleve, este o iniţiativă lăudabilă. Aceasta şi fiindcă li s-a spus că pot influenţa politica. Şi fiindcă au învăţat, mai ales după alegerile regionale din est, că în democraţie nu eşti victimă a ceva, ci te poţi implica şi că există posibilităţile aferente în statutul comunelor".
Distanţare de cetăţenia de onoare în trei etape
Drumul de distanţare de cetăţenia de onoare a lui Adolf Hitler îl parcurg în ultimii ani numeroase oraşe şi comune, care vor mai ales să lanseze un semnal împotriva tendinţelor de dreapta din societate şi politică. Istoricul Thomas Schlemmer, membru al Institutului pentru Istorie Recentă München-Berlin spune că acest proces a avut mai multe etape. Prima s-a înregistrat imediat după cel de-al Doilea Război Mondial. Oraşul Kiel, de exemplu, i-a retras lui Hitler cetăţania de onoare deja în decembrie 1945.
Schlemmer a evidenţiat: "În anii 1945 şi 1946 am avut a face cu o fractură a sistemului politic, care la rândul său a avut legătură cu aliaţii, dar şi cu o nevoie larg răspândită a elitei politice. Atunci s-au schimbat şi denumirile unor străzi şi pieţe, fiindcă aproape nu exista oraş sau comună care să nu aibă o stradă sau piaţă care să nu poarte numele dictatorului. Dar acest impuls antinazist s-a stins destul de repede, între anii 1948-1950".
Apoi, în Germania făptaşii au devenit victime. Numeroşii răspunzători pentru ororile naziste s-au prezentat brusc ca victime seduse, puse de o clică de infractori nazişti, grupaţi în jurul lui Hitler, să facă lucruri pe care de fapt nu le doreau deloc.
Germania a lăsat elucidarea propriei istorii de-o parte câteva decenii. "În anii 1970 şi 1980 situaţia de jure era următoarea: prin sinuciderea lui Hitler cetăţenia sa de onoare s-a şters, chestiunea nici nu se mai pune", a explicat isotricul. "Dar concomitent disputa privind trecutul nazist a luat un nou avânt în ianuarie 1979 când s-a difuzat serialul american "Holocaust". Fenomenul poartă şi denumirea de nouă mişcare istorică. O mulţime de istorici, elevi şi profesori au vrut să afle brusc cum s-a desfăşurat la noi perioada nazistă".
Început simbolic important
Atunci, în urmă cu 40 de ani, şi Bad Honnef a încercat fără succes să se distanţeze de cetăţeanul de onoare Adolf Hitler. Iar acum, la mai bine de 91 de ani de când i s-a conferit acest titlu, oraşul vrea să pună capăt definitiv acestui capitol lipsit de glorie. Pentru istoricul Thomas Schlemmer este ceva ce se impune de multă vreme şi are mare valoare simbolică. De altfel este expresia unui proces care are loc la nivelul întregii Germanii.
Dar şi mai importante sunt efectele sale asupra prezentului. "Ce a făcut atunci ca democraţia să fie distrusă? Ce învăţăminte se pot trage din asta acum, când trebuie iarăşi să ne apărăm democraţia? Asemenea acte de distanţare simbolică sunt o mare şansă de studierea mai intensă a istoriei propriei comune între anii 1930-1950, dincolo de cetăţenia de onoare a lui Adolf Hitler", a conchis Schlemmer.