Comemorare dificilă la Hiroshima

Drumul spre această vizită istorică a fost unul lung: președintele Gerald Ford a renunțat în 1974 să mai viziteze Hiroshima, de teamă că ar putea periclita relațiile cu Japonia. Președintele George W. Bush a respins categoric în 2008 o vizită la Hiroshima. Fostul șef de stat Jimmy Carter a vizitat localitatea japoneză după părăsirea funcției, în timp ce Richard Nixon a făcut-o înainte de a-și începe mandatul prezidențial. De abia din 2010 participă la comemorările anuale de la Hiroshima și ambasadorul american în Japonia. John Kerry s-a aflat în aprilie anul acesta în oraș ca prim secretar de Stat american. El a depus o coroană de flori în memoria victimelor atacului nuclear american.

Vineri, Barack Obama a fost primul președinte american în exercițiu care a rostit un discurs la comemorările de la Hiroshima, un demers diplomatic complicat. Obama precizase clar că nu își va cere scuze pentru atacul atomic din 6 august 1945, primul de acest tip din istoria omenirii. 140.000 de persoane și-au pierdut viața direct în urma exploziei nucleare. "Este treaba istoricilor de a dezbate această problemă", a declarat Obama televiziunii nipone NHK înaintea vizitei sale. Liderul de la Washington a dorit în schimb să se folosească de acest prilej pentru a prezenta "viziunea asupra unui viitor fără arme nucleare".

Dezbatere între istorici

Prin renunțarea la scuze, Obama vrea să evite o nouă dezbatere între istorici. Nici până azi aceștia nu au ajuns la un consens cu privire la circumstanțele folosirii bombei atomice de către americani. Poziția oficială este că, prin atacurile nucleare din 1945 de la Hiroshima și Nagasaki, SUA au dorit să obțină rapid capitularea Japoniei în al Doilea Război Mondial. O eventuală invazie terestră ar fi pricinuit americanilor pierderi mai mari decât cele provocate japonezilor prin bombardamentele atomice. Împăratul Hirohito a prezentat oferta de capitulare a Japoniei la o zi după atacul de la Nagasaki din 9 august 1945. Dar unii istorici susțin că niponii ar fi capitulat oricum mai devreme sau mai târziu. Ar fi fost vorba, în opinia lor, mai mult de o demonstrație a puterii americane în fața Uniunii Sovietice.

Majoritatea victimelor atacurilor nucleare aflate încă în viață și-ar dori să le fie prezentate scuze, potrivit unui sondaj de opinie. "Mulți doresc să li se ceară scuze lor și familiilor victimelor, nu neapărat să fie prezentate scuze întregii națiuni nipone", spune Terumi Tanaka, secretar general al asociației victimelor atacurilor cu bombe atomice și cu bombe cu hidrogen (Nihon Hidankyo).

Obama ar trebui să spună răspicat că lansarea de bombe nucleare ar fi un act "inuman" și o "încălcare a dreptului popoarelor". Tanaka avea 13 ani la momentul exploziei de la Nagasaki. Supraviețuitorii atacurilor din 1945 și-ar dori însă și mai mult eradicarea armamentului atomic. "Sentimentul predominant în rândul supraviețuitorilor este că solicitarea de scuze americanilor nu are voie să devină o piedică în calea renunțării la arme nucleare", a arătat Tanaka.

Victime sau făptași?

Supraviețuitor al atacului de la Hiroshima, Toshiki Fujimori, care face parte din aceeaşi asociație a victimelor, critică poziția guvernului de la Tokio. În opinia sa, e penibil că ministrul de Externe nipon, primarul și guvernatorul din Hiroshima nu așteaptă scuze din partea lui Obama. El crede că în culise s-au făcut presiuni serioase pentru a facilita vizita preşedintelui SUA.

Guvernul nipon invocă de decenii atacurile atomice americane pentru a-și prezenta țara drept victimă a războiului. În felul acesta, naționaliștii japonezi vor să ascundă propriile fapte ca agresori. Eventuale scuze din partea Americii ar fi deranjante pentru aceștia, pentru că ar fi nevoiți să ceară la rândul lor scuze pentru crimele de război comise de japonezi.

De aceea, vecinii Japoniei privesc mai degrabă cu ochi critici vizita lui Obama la Hiroshima. Un purtător de cuvânt al Ministerului de Externe chinez a declarat că Beijingul speră că Japonia a înțeles, în urma tragediei din 1945, să evite pe viitor astfel de războaie. Japonia a atacat China deja în 1937, cu patru ani înainte de Pearl Harbour. Ziarul naționalist chinez "Global Times" l-a criticat pe Obama, pentru că acesta ar atribui și Japoniei rolul de victimă a conflagrației mondiale. "Dreapta japoneză a încercat mereu să ascundă rolul Japoniei de agresor inuman și crud în al Doilea Război Mondial", scrie ziarul.

Sentimente similare domină și în Coreea de Sud. Acolo există temeri că vor fi uitate victimele coreene ale atacurilor nucleare. Potrivit propriilor afirmații, 50.000 de coreeni ar fi fost afectați de explozia de la Hiroshima. Aceștia se aflau în localitate în calitate de muncitori forțați, sub supravegherea armatei nipone. Seulul ar vrea ca Obama să prezinte respect și pentru victimele coreene ale atacurilor. Întregul context face ca prezența președintelui american la Hiroshima să fie un demers deosebit de dificil.