Criza din Turcia - pericol pentru economia europeană

Să nu ne impacientăm degeaba: sigur că Fondul Monetar Internațional (FMI) are deja demult în sertar un plan de criză pentru Turcia. Și desigur că nimeni nu va recunoaște vreodată acest lucru. S-a mai întâmplat asta o dată, în 2002. Turcia era atunci o țară instabilă, cu o inflație de 40% și un șomaj extrem de ridicat. Falimentul de stat a putut fi evitat doar cu credite de la FMI. În acel an a venit la putere partidul lui Erdogan, AKP. Sarcinile tipice prevăzute de FMI pentru toate țările cărora le împrumută bani au fost atunci îndeplinite cu succes de guvernul respectiv al Turciei și de premierul acestei țări. Un premier pe numele său Recep Tayyip Erdogan. 

Ce a urmat? Economia turcă s-a dezvoltat exemplar, au fost create multe noi locuri de muncă, inflația a scăzut sub 10 procente, Turcia a devenit o atracție pentru investitorii străini. Inclusiv companiile germane s-au implicat de atunci masiv în Turcia. Populația acestei țări a reînceput să câștige salarii mai bune, toată lumea l-a lăudat pe Erdogan. El este cel care le-a readus atunci turcilor bunăstarea - și alături de ea stabilitatea politică. Și ne amintim, odată cu izbucnirea crizei din zona Euro, în care falimentul Greciei părea iminent, cum se dădea adesea exemplul Turciei - țară care reușise să scape dintr-o criză economică similară. Dar succesul de odinioară al Turciei pare acum în mare pericol.

Când se întoarce foaia

Taxele vamale majorate de SUA la importurile de oțel și aluminiu din Turcia au fost doar picătura care a umplut paharul. Criza din Turcia se propagă deja de luni bune în economia acestei țări. Lira turcească a pierdut, de la începutul anului, aproape jumătate din valoarea sa față de dolarul american. Inflația depășește în prezent 15 procente. Populația Turciei va avea de suportat, mai devreme sau mai târziu, consecințele acestor evoluții. Turcii se vor îndepărta de reformatorul de odinioară Erdogan, cel care le-a redat bunăstarea, dacă își vor pierde locurile de muncă și actualul nivel de trai.

Președintele turc, cel care și-a adus țara în această situație din cauza politicii sale autocrate, consideră că de vină sunt alții. Armele din acest război ar fi "dolarii, euro sau aurul", a spus în repetate rânduri Erdogan. Dar el este în mare parte responsabil pentru actuala situație, din cauza acțiunilor sale: a pus mereu la îndoială independența băncii centrale a Turciei, lucru care îi sperie pe investitori; a susținut contrar teoriei economice acceptate că inflația se combate iar moneda națională se întărește prin scăderea dobânzilor, nu prin majorarea lor. Toate acestea au generat pierderi de încredere majore în rândul investitorilor și piețelor financiare. Rezultatul se poate vedea acum: capitalul străin se retrage în ritm alert din Turcia, ceea ce a atras în această spirală negativă și devizele altor state emergente.

Iar cetățenii turci, cărora Erdogan le-a cerut să-și schimbe dolarii și euro în lire turcești, fac exact contrariul: își retrag depozitele de la bănci și își țin mai bine banii acasă.

(Încă) fără motiv de panică

În Europa există acum temeri privind o eventuală răspândire a crizei din Turcia la alte state. Investitorii se preocupă de un singur lucru: de banii lor. Prăbușirea lirei turcești și exodul de capital din Turcia sporesc îngrijorările privind capacitatea firmelor și băncilor turcești de a-și plăti înapoi datoriile. Situația pare încă sub control: potrivit datelor actuale, date publicității de banca olandeză ABN Amro, suma totală pe care băncile europene ar avea-o de recuperat din Turcia s-ar ridica la 143 de miliarde de euro. Afectate ar fi mai ales banca spaniolă BBVA și cea italiană Unicredit. Băncile germane ar avea doar până la 20 de miliarde de euro de pierdut.

Nimeni nu-și poate dori de bunăvoie prăbușirea economiei turcești. Dar nici nu trebuie să cădem pradă fricii în Europa. Economiile din zona Euro sunt din nou într-o stare stabilă, putând să facă față unor provocări din direcția Bosforului. O recesiune turcă s-ar adăuga la ceilalți factori de nesiguranță din prezent: Brexitul neclar și politica comercială imprevizibilă a SUA, sub Donald Trump. Președintele Turciei este acum cel mai în măsură să repună pe picioare, prin măsuri corecte, economia țării sale. A dovedit deja o dată că este capabil să o facă.