Comentariu: Cruzimea SI - absolut dezgustătoare
4 februarie 2015Locotenentul aviator iordanian Muas al-Kasasba a murit. El a fost ars de viu de aşa-numitul "Stat Islamic". Încuiat într-o cuşcă, a suferit un martiriu de nedescris. S-a chinuit 20 de minute. S-a putut de asemenea vedea că fusese maltratat înainte. În această escaladare inimaginabilă, în care apar mereu noi şi noi grozăvii, această execuţie publică nu este decât dezgustătoare şi cutremurătoare. Se adresează celor mai josnice instincte şi escaladează teroarea cruzimii.
Ce va urma?
Întâi SI a răpit oameni, i-a transformat în sclavi, i-a alungat de la casele lor, i-a maltratat, violat, ucis, a şters de pe hartă aşezări întregi. A lichidat yazidi, creştini, oameni de altă religie. Apoi i-a decapitat public şi, în sfârşit, ars. Ce le va mai trece prin cap acestor auto-intitulaţi luptători ai lui Alah? Oare există pedepse de o mai mare cruzime?
Statul Islamic îi provoacă pe toţi. Întâi ţările în care s-a instalat. Siria şi Irak. Apoi, vecinii - Iordania, Turcia şi Iran. Întreaga regiune, Arabia Saudită şi Egipt. În fine, provoacă întreaga lume. UE, SUA şi Rusia, ameninţată şi ea de terorism. Acum nu mai e vorba de câteva raiduri aeriene, care să elimine ameninţarea reprezentată de SI. Nu sunt suficiente nici livrările de arme către miliţiile kurde Peşmerga. Iar viitorul politic al preşedintelui sirian, Bashar el Assad, nu mai e luat în discuţie. Trebuie admis asta, cu amărăciune.
SI nu trebuie combătut, trebuie anihilat
Miza este distrugerea SI. Distrugerea cu metode militare, la fel cum au fost distruşi şi asasinii acum 800 de ani. Se impune o campanie, militară la început, care să învingă SI, deşi moartea lui Baghdadi şi a jihadiştilor săi va produce apariţia unei noi generaţii de luptători jihadişti pentru aceeaşi cauză. Al doilea pas va fi apoi eliminarea fascinaţiei pe care o exercită asupra unora cruzimea jihadismului.
Va fi un pas dificil, într-un Orient Mijlociu care se destramă, din care dispar ţări. Dar această sarcină trebuie asumată de societăţile arabe. Acestea trebuie să decidă între a trăi într-un Orient Mijlociu multicultural şi multireligios, sau scufundarea într-un islamism fanatic.
Reacţia Iordaniei, de a-i executa, din răzbunare, pe jihadista al-Rishavi şi pe teroristul al-Qaida, Karbuli, a fost, ce-i drept, bine primită de iordanieni. Dar legea talionului nu are nimic cu normele statului de drept. Şi probabil că efectul ei va fi o nouă escaladare a violenţei.