Cuvintele nu vor rezolva chestiunea statului de drept în UE

În Bulgaria ies în stradă de la începutul lunii iulie mii de oameni, câteodată zeci de mii. Zilnic. Cu toate acestea, opinia publică europeană nu ia act de protestul lor. Chiar dacă povesteşti asta unor oameni care se interesează de politică, ei te întreabă: eşti sigur că în Bulgaria? Nu cumva în Belarus?

Fapt este că demonstranţii din Bulgaria sunt la fel de mânioşi ca şi cei din fosta republică sovietică menţionată mai sus. Nu sunt nemulţumiţi doar de conducerea lor. Ei cer prin "Cântecele Boiko Ciao" demisia premierului Boiko Borissov şi a procurorului general Ivan Gheşev. Ţara noastră, spun protestatarii bulgari, suferă din cauza corupţiei, a deturnării de fonduri europene şi a unei justiţii nefuncţionale.

În Bulgaria, ţară membră a UE, mulţi oameni de pe stradă sunt nemulţumiţi de Uniunea Europeană. Ei vor ca blocul comunitar să sporească presiunile asupra guvernului de la Sofia, să ia în sfârşit măsuri concrete de sancţionare.

Poate fi soluţia un "dialog" privind valorile fundamentale comune?

Dar raportul privind starea statului de drept în UE, prezentat miercuri, 30 septembrie, de Comisia Europeană, organul executiv al UE, nu va putea schimba prea mult situaţia. Chiar dacă un aspect merită elogiat în legătură cu acest raport: el analizează pentru prima dată cât de respectat este principiul statului de drept în toate cele 27 de state membre ale UE. Iar rezultatul este următorul: şi în cazul unor state membre cum ar fi Bulgaria, Cehia, Croaţia, Slovacia şi Malta există carenţe. Nici măcar Germania nu scapă nedojenită.

Comisia Europeană a aprins aşadar mai multe reflectoare. Fiindcă până acum în vizor, inclusiv în atenţia presei, s-au aflat mereu Polonia şi Ungaria. Nu fără motiv, fiindcă şi actualul raport le atestează ambelor ţări "dubii serioase" privind independenţa justiţiei. Împotriva ambelor ţări sunt în curs de câţiva ani proceduri potrivit articolului 7, cu care pot fi sancţionate încălcările unor valori fundamentale ale UE. Şi ambele nu manifestă mare disponibilitate pentru dialog când vine vorba de principiul statului de drept. Premierul ungar Viktor Orban a cerut deunăzi demiterea vicepreşedintei Comisiei Europene, Vera Jourova, fiindcă aceasta a calificat recent Ungaria, într-un interviu, drept "democraţie bolnavă". 

În aceste împrejurări e de mirare că executivul UE vrea să folosească raportul pe care de acum înainte îl va publica anual, drept prilej de demarare a "unui dialog" privind valorile comune. Trebuie să stăm de vorbă! Dar poate fi asta soluţia pentru o problemă atât de profundă? Cazul Ungariei şi Poloniei ilustrează cel mai bine că vorbele nu sunt de mare ajutor. De aceea există temerea că raportul va rămâne un teanc de hârtie intereseant de privit. Nimic mai mult. Un tigru de hârtie.

Un afront adus protestatarilor bulgari

Ceea ce-i trebuie UE cu adevărat este un mecanism eficient de protejare a statului de drept în ţările membre. Încălcarea acestui principiu ar trebui în sfârşit să fie ceva dureros. Şi ce ar fi mai dureros decât neplata unor subvenţii europene sau, mai grav, aplicarea unor sancţiuni?

O brumă de speranţă rămâne: reprezentanţii majorităţii statelor UE au aprobat miercuri o propunere a preşedinţiei germane a Consiliului European, în baza căreia pot fi în sfârşit pedepsite concret ţările care încalcă principiul statului de drept. Chiar dacă această propunere a fost edulcorată şi este în forma sa finală prea blândă în comparaţie cu propunerile anterioare.

Fatal şi nesurprinzător este însă faptul că Ungaria şi Polonia se opun iniţiativei germane. În plus, cele două ţări au la îndemână o importantă pârghie. Pentru a zădărnici mecanismul de sancţionare a încălcării statului de drept ele pot bloca bugetul multianual al UE, aprobat cu greu în iulie, la capătul unor îndelungate şi laborioase negocieri, precum şi fondurile de reconstrucţie pentru depăşirea urmărilor pandemiei de coronavirus. Pentru ţările UE ale căror economii au fost sever afectate de COVID-19, aceasta ar putea însemna sfârşitul.

Dacă în cele din urmă UE nu va reuşi să impună un mecanism cu adevărat eficient, aceasta ar fi un afront la adresa demonstranţilor din Bulgaria. Fiindcă nu numai ei îşi vor pierde tot mai pronunţat încrederea într-o Uniune incapabilă să-şi apere propriile valori. Iar cei care încalcă de ani buni drepturile fundamentale ale concetăţenilor lor vor avea motive să se considere învingători.