Legea Holocaustului - Dincolo de ţintă

Intenţia a fost bună, transpunerea în practică nu prea. Legea Holocaustului adoptată în Parlamentul de la Varşovia în februarie 2018 prevedea până la 3 ani de închisoare, inclusiv în cazul cetăţenilor străini, pentru persoanele care vor atribui „responsabilitatea sau co-responsabilitatea naţiunii sau statului polonez pentru crimele comise de Cel de-al Treilea Reich german”. Vizate erau mai ales formulările folosite în presa germană şi anglo-saxonă, cum ar fi expresia "lagăre poloneze ale morţii". 

În 2012, când Barack Obama a folosit acest termen în cadrul unei ceremonii la Casa Albă, polonezii au fost extrem de indignaţi. Fireşte că echipa de consilieri care a pregătit discursul preşedintelui Obama se referea la amplasarea geografică a fostelor lagăre. Cu toate acestea, în era Google şi a internetului, în care nimic nu se pierde, asemenea formulări sunt foarte problematice. Sunt condamnabile şi par o insultă la adresa numeroşilor polonezi care au salvat evrei. Gesturi pe care mulţi dintre aceşti polonezi le-au plătit cu viaţa.

Fiindcă în nicio altă ţară aflată sub ocupaţie germană n-au existat pedepse mai aspre pentru cei care îi ajutau pe concetăţenii lor evrei ca în Polonia. Polonezii riscau pedeapsa cu moartea. Executaţi nu erau numai cei care ajutau, ci şi membrii familiilor acestora. Faptul că majoritatea copacilor de la memorialul Yad Vashem consacrat celor "drepţi între popoare" au nume poloneze este o mărturie a curajului extraordinar de care au dat dovadă mulţi cetăţeni ai Poloniei. Şi, desigur, adevărul este că nu au existat "lagăre poloneze ale morţii", ci lagăre de exterminare înfiinţate de către nazişti pe teritoriul Poloniei.

Dincolo de ţintă

Dacă cineva ar fi introdus această expresie în legea care condamnă Holocaustul, nu s-ar mai fi ajuns la asemenea controverse. În schimb a fost aleasă o formulare ambiguă care le-a trezit multor evrei suspiciunea că se doreşte o reducere la tăcere a supravieţuitorilor evrei care evocă experienţe neplăcute cu vecinii lor polonezi.

Fiindcă şi aceasta este o parte a adevărului istoric: pe lângă mulţi polonezi generoşi şi curajoşi au existat şi mulţi oameni ticăloşi, sau laşi, care, de teamă, sau din lăcomie, i-au ajutat pe nazişti să ucidă evrei.

Desigur, lucrul acesta nu schimbă cu nimic răspunderea integrală pentru Holocaust şi ocupaţie a Germaniei naziste. E bine că fostul şef al diplomaţiei germane, Sigmar Gabriel, precum şi cancelara Angela Merkel au menţionat explicit acest aspect.

Reacţii dure

La început, Israelul a reacţionat extrem de sensibil la modificarea legii Holocaustului. De asemenea, Departamentul de Stat american a criticat dur proiectul legislativ polonez, care a răcit relaţiile la nivel înalt între cele două state. Presiunile asupra guvernului de la Varşovia au crescut într-atât încât executivul polonez s-a hotărât să elimine pasajele referitoare la urmărirea penală. Aceasta, chiar înaintea sentinţei Curţii Constituţionale, căreia președintele polonez Andrzej Duda i se adresase, cerându-i să verifice constituţionalitatea controversatei legi. Pe scurt, s-a eliminat pedeapsa cu închisoarea pentru cei care sugerează că Polonia ar fi fost complice la crimele naziste împotriva evreilor.

Revizuirea legii va contribui la normalizarea relaţiilor Poloniei cu Israelul şi SUA. Dar, chiar dacă nu vor exista consecinţe penale, pentru jurnalişti rămâne valabilă în continuare obligativitatea folosirii unor formulări clare şi corecte sub aspect istoric. 

Autor: Bartosz Dudek / CS