Va lua imperiul rus măsuri de retorsiune?

Potrivit The Washington Post, recent infiinţata US Army Cyber Command a blocat complet conexiunile online ale Agenţiei de Cercetare pentru Internet din Sankt Petersburg, cunoscută ca fabrică de "trolli" a Kremlinului şi care s-a remarcat îndeosebi în ziua alegerilor americane de la jumătate de mandat (midterm elections) din noiembrie.

Se spune că agenţia este finanțată de Evgheni Prigojin, un om de afaceri, miliardar, apropiat de Vladimir Putin. Se crede, de asemenea, că el este principalul susținător al mercenarilor ruși din estul Ucrainei, Siria și Africa.

Această agenţie, care s-ar afla în spatele intervenției Rusiei în alegerile prezidențiale americane din 2016, precum și al altor activități ilegale în mediul virtual occidental - a fost complet blocată, ceea ce a provocat confuzie și panică în rândul conducerii sale.

Experții în securitate cibernetică din armata americană ar fi reușit să spargă conturile personale de email și alte mesaje ale omologilor din unitățile militare rusești. Americanii au transmis mesaje din care ruşii ar trebui să înţeleagă fără mult efort că, acum, ei sunt nu doar cunoscuţi, ci şi observaţi de partea americană.

Putin a considerat multă vreme că Occidentul nu este neapărat slab, ci mai degrabă defensiv. El a reușit întotdeauna să fie cu un pas înainte. În 2008, în Georgia. În 2014, în Ucraina. În 2015, în Siria. Sau în 2016, în SUA.

Dacă informaţiile din Washington Post sunt corecte, atunci Casa Albă, recte Donald Trump a decis să dărâme masa de joc, făcând o mişcare care ar trebui să-l pună pe gânduri pe liderul de la Kremlin.

Puţin probabil ca acesta din urmă să se retragă. Ideea unei retrageri tactice este rareori, mai degrabă niciodată, prezentă în mintea lui Putin. Acest lucru ar arăta slăbiciune. Putin vede lumea în termeni foarte personalizați. El va considera mediatizarea atacului drept o umilință deliberată din partea Washingtonului.

Nu înseamnă că va ordona trupelor cibernetice să lovească instantaneu SUA. Puternicul lider rus este adeptul unui război de tip asimetric, în care nu loveşte niciodată imediat și niciodată în același fel. Apoi, deși Trump l-a surclasat pe Putin în calitate de campion mondial al gesturilor imprevizibile, Putin încă se consideră un maestru al surprizelor geopolitice.

Ţintele lui Putin

O țintă cheie ar putea fi alegerile prezidențiale din Ucraina pe 31 martie. A semăna haos în țara pe care a-i invadat-o deja va fi mai ușor de făcut decât în SUA. De asemenea, capacitatea cibernetică a Ucrainei este semnificativ mai scăzută decât cea a Rusiei. Este de aşteptat să apară știri false provocatoare care să vizeze sectorul bancar și sistemele de utilități.

Numărul doi pe listă: viitoarele alegeri pentru Parlamentul European. În pofida unui curent eurosceptic de dreapta în declin relativ, Kremlinul va continua să-l susțină. La fel va proceda şi cu unii parlamentari de stânga, mai puțin cunoscuți, dar siguri. Scopul lui Putin este de a avea un Parlament European care să ajute la aprofundarea rupturilor existente în UE.

Și apoi există Marea Britanie. Promovarea Partidului Laburist al lui Jeremy Corbyn va fi cu siguranță pe ordinea de zi, deoarece opiniile sale anti-NATO și disponibilitatea de a asculta argumentele oficiale ale Rusiei îl fac cel mai dorit candidat al Moscovei.

De asemenea, Putin poate decide să testeze fiabilitatea infrastructurii NATO pe flancul estic și în statele baltice. Din anumite motive, Moscova crede că aceasta este punctul sensibil al alianței, iar umflarea muşchilor în această regiune nu va costa prea mult.

Banii, crimele şi războaiele cibernetice

În cele din urmă, SUA. Congresul american va aproba în curând sancțiuni noi în conformitate cu un pachet de legi, „Defending American Security from Kremlin Aggression Act of 2018”, care include un ansamblu de măsuri de presiune economică, politică şi diplomatică asupra Rusiei, ca răspuns la acţiunile ostile ale acesteia.

Acest pachet de legi are ca scop „apărarea securităţii SUA de agresiunea Kremlinului”, incluzând noi sancţiuni financiare împotriva Rusiei, dar şi reafirmarea unui sprijin puternic pentru NATO. Între ele se numără şi două legi care îl vizează direct pe Putin.

În primul rând, Congresul dorește ca toate departamentele relevante din SUA să facă publice toate informaţiile pe care le au despre bogăția personală a președintelui rus.

În al doilea rând, dorește lansarea unei anchete conduse de SUA în legătură cu asasinarea lui Boris Nemţov, unul dintre principalii oponenți ai lui Putin. El a fost împușcat în februarie 2015. Presupuşii făptaşi au fost prinşi și condamnaţi, însă cei care au organizat și ordonat asasinarea rămân necunoscuți.

Poliția și sistemul judiciar controlate de Kremlin au blocat cercetările suplimentare. Și, deși există puține șanse ca FBI și CIA să poată descoperi adevărul, doar menționarea cazului este echivalentă cu acuzația directă de complicitate la crimă adusă liderului.

În ambele situații, Putin va trebui să elaboreze un răspuns. O țintă evidentă ar fi alegerile prezidențiale din SUA. E greu de imaginat că Rusia lui Putin nu va "participa" la alegerile prezidențiale din SUA anul viitor. Primul război cibernetic din lume este abia la început.