Conferinţa ONU pe tema schimbărilor climatice. O nouă dezamăgire

Practic, Japonia a denunţat de facto ţelurile privind protecţia climei, invocând catastrofa de la Fukushima. Fără energie nucleară, gazele cu efect de seră din atmosferă nu numai că nu vor putea fi reduse cu 25 la sută până în 2020, efectele lor se vor amplifica. Japonia, dar şi Germania, sunt pe cale de a opri centralele lor nucleare, înlocuindu-le cu altele alimentate cu gaz şi cărbune.

Reprezenentanţii organizaţiilor de mediu spun că anunţul Japoniei este fatal pentru negocierile de la Varşovia. De altfel, inclusiv delegaţia chineză şi trimisul UE la Varşovia şi-au manifestat dezamăgirea cu privire la rezultatul discuţiilor.

Un recent raport ONU, la care s-a referit comisarul european pentru schimbări climatice, Connie Hedegaard, evidenţiază discrepanţele între ceea ce se promite şi ce se pune efectiv în practică.

"60% din emisiile cu efect de seră provin din ţările în curs de dezvoltare şi doar 11% din Europa. Nu putem combate schimbările climatice decât dacă toate părţile sunt implicate", a declarat Hedegaard.

Poate şi de aceea, Europa nu a mai propus nimic nou la această conferinţă, lăsând spaţiu de critică guvernului chinez, care acuză europenii că şi-au luat mâna de pe proiect până în 2022.

Hiroshi Minami, reprezentantul Japoniei, a admis că a primit critici numeroase din partea oficialilor din ţări sărace. "Cele mai multe ţări aflate în curs de dezvoltare sunt extrem de dezamăgite de ţelurile noastre privind clima", a recunoscut Minami.

Trimisului special al Japoniei la Varşovia i-a revenit ingrata sarcină de a susţine decizia luată de guvernul său, lucru foarte dificil în contextul unor aşteptări colosale de la acest eveniment. În reacţie la protestele generate de anunţul guvernului nipon, Minami a declarat că îi înţelege pe protestatari, dar că "din postura de oficial", nu doreşte să ofere şi alte comentarii.

Decizia Japoniei nu a fost singura veste proastă. Australia a semnalizat la rândul ei că renunţă să mai ţină cont de reducerea poluării, în timp ce Brazilia şi-a manifestat intenţia de a tăia şi mai mulţi copaci din pădurea amazoniană.

Culmea, speranţa vine din America

Speranţele multor ţări emergente sau aflate în curs de dezvoltare se îndreaptă acum spre Statele Unite, privite ca "vinovatul de serviciu" din punct de vedere al obiectivelor climatice.

Trigg Talley, negociatorul şef din partea Washingtonului a anunţat că "nivelul emisiilor a scăzut cu 7 la sută între 2005 şi 2011". America se declară "încrezătoare", spunând că, până în 2020, nivelul emisiilor de gaze cu efect de seră va fi redus cu 17 la sută.

Delegaţia americană lasă impresia că se poate obţine mai mult la Varşovia, invocându-se nu doar fracturarea hidraulică şi boom-ul gazelor de şist. "Gazele de şist au uşurat situaţia, însă noi facem mai mult", a spus Talley, amintind că, în SUA, centralele care funcţionează pe bază de cărbune, sunt obligate să capteze şi depoziteze reziduurile produse. În plus, pentru că nu sunt sustenabile, acestea vor dispărea cu desăvârşire în scurtă vreme.

Americanii intră târziu în lupta pentru combaterea poluării climatice, însă, cel puţin la această ediţie a Conferinţei privind schimbările climatice, sunt singurii care au veşti bune.