Conflictul turco-elen a revenit în actualitate

Încă nu ştie nimeni cum s-a putut ajunge la asta. Joia trecută (1.03.) doi militari greci au fost arestaţi în Turcia, după ce au traversat nepermis frontiera. Ei sunt cercetaţi în stare de arest în oraşul Edirne din vestul Turciei, fiind acuzaţi de "pătrundere într-un obiectiv militar". Iniţial erau bănuiţi de spionaj, însă autorităţile turce au renunţat între timp la această acuzaţie.

În ciuda acestui aspect, experţi militari de la Atena se tem de izbucnirea unui nou conflict între cei doi parteneri din cadrul NATO, vechi inamici juraţi. Fostul şef al Marelui Stat Major, Manoussos Paragioudakis, a declarat într-un interviu televizat că soldaţii au fost probabil atraşi într-o capcană şi luaţi ostatici de trupe speciale turceşti. În plus, unii analişti se îndoiesc că soldaţii au trecut graniţa şi că au fost arestaţi pe teritoriul Turciei.

Tensiuni reizbucnite

Din perspectivă grecească este clar că în regiune au loc frecvent treceri involuntare ale frontierei, din cauza condiţiilor meteo nefavorabile şi a vizibilităţii reduse. Vinovaţi de astfel de încălcări se fac militari ai ambelor armate. Ziarul Kathimerini din Atena citează un soldat care a fost staţionat nouă luni în acea regiune şi care a declarat că în tot acel interval patrule greceşti s-au rătăcit de trei ori pe teritoriul Turciei, iar militari turci au fost prinşi de două ori pe teritoriul Greciei. "Astfel de incidente nu sunt rare. Dar în majoritatea cazurilor ele sunt rezolvate de comandanţii locali", a afirmat şi generalul Paragioudakis. Aceasta înseamnă, cu alte cuvinte, că ofiţerul grec de la faţa locului îl sună pe omologul său turc sau invers şi chestiunea este rezolvată fără mare tapaj şi fără să fie cineva deferit justiţiei.

De ce este altfel de această dată? "Deoarece relaţiile turco-elene s-au înrăutăţit în ultima vreme", afirmă pentru DW Konstantinos Filis, director al Institutului pentru Relaţii Internaţionale de la Atena. Există mai multe conflicte în care Turcia acţionează cu măsuri punitive. Între acestea se numără cererea Ankarei să-i fie predaţi activişti kurzi refugiaţi în Grecia. De asemenea, acuzaţia guverneului turc, potrivit căreia Grecia ar fi retrimis ilegal migranţi înapoi în Turcia, a afirmat analistul.

Relaţiile turco-elene au devenit deosebit de tensionate după puciul eşuat din Turcia, din vara anului 2016. Atunci opt ofiţeri turci au fugit în ţara vecină la bordul unui elicopter şi au solicitat azil. Până astăzi Grecia refuză să-i predea Turciei iar Ankara protestează împotriva acestui refuz. Atena se prevalează de independenţa justiţiei. În următoarele săptămâni este aşteptată sentinţa în acest caz, pronunţată de tribunalul administrativ suprem al Greciei. De aceea a apărut bănuiala că militarii greci arestaţi în Turcia ar fi un fel de monedă de schimb. "Noi nu ne aflăm în stare de război cu Turcia, astfel încât să facem schimb de prizonieri", a protestat ministrul adjunct de Externe, Jorgos Katrougalos. Între timp şi partea turcă a asigurat că nu urmăreşte un astfel de schimb.

Cu toate acestea, "dacă premierul Alexis Tsipras va da un telefon la Ankara din cauza soldaţilor arestaţi, putem pleca de la premisa că partenerul său de discuţie va vorbi şi despre disputa de durată legată de ofiţerii turci", a afirmat Konstantinos Filis. Dar până atunci rolurile au fost schimbate. Atena cere eliberarea propriilor militari iar partea turcă subliniază că trebuie respectată independenţa justiţiei.

Extremiştii sunt un pericol

Tsipras încă nu a pus mâna pe telefon. Şi este bine aşa, consideră Alexis Papachelas, directorul cotidianului Kathimerini. "Prea mult contact cu oameni ca Erdogan nu prevesteşte nimic bun", a avertizat ziaristul. Premierul de stânga a declarat joi în Parlamentul de la Atena că va da telefonul la momentul potrivit, când va fi sigur că discuţia va avea rezultate. Opoziţia conservatoare îl acuză însă pe Tsipras de inacţiune. Premierul este criticat şi de partenerul său de coaliţie, formaţiunea populistă de dreapta ANEL. "Tsipras ar fi trebuit să dea telefon din prima clipă", a afirmat deputatul ANEL Dimitris Kamenos.

În toată această perioadă a rămas suspect de tăcut şi de reţinut liderul acestei formaţiuni, Panos Kamenos, care este şi ministru al Apărării. El s-a aflat într-o vizită de lucru în România în timp ce Tsipras s-a adresat Parlamentului. Dar nu trebuie să mire tăcerea ministrului de resort, afirmă politologul Filis. "Kamenos nu prea are contact cu omologul său turc sau cu alt politician din Turcia. Este logic că nu se implică. Noi vrem să rezolvăm problemele existente şi nu să provocăm altele noi."

În disputa cu Turcia s-au amestecat în răstimp şi partidele extremiste. Lunea trecută, simpatizanţi ai formaţiunii de extremă dreapta Zorii Aurii s-au adunat în faţa Ambasadei Turciei din Atena incendiind drapelul turcesc. Puţin mai târziu s-a desfăşurat o demonstraţie de protest a naţionaliştilor turci în faţa Ambasadei Greciei din Ankara. Filis a avertizat în context: "Extremele de ambele părţi îşi livrează reciproc muniţie. Şi îşi vor atinge scopul, dacă li se va permite să stabilească ele agenda."

Autor: Jannis Papadimitriou (Atena)/ia