Mutaţia coronavirusului nu trebuie să ne panicheze

O mutaţie a formei iniţiale a COVID-19, descoperită în sudul Marii Britanii, se răspândeşte mai repede, potrivit ministrului britanic al sănătăţii Matt Hancock. La începutul săptămânii fuseseră deja identificate 1.000 de persoane infectate cu noua variantă de coronavirus.

Ceea ce nu înseamnă însă că această versiune este mai periculoasă, a mai adăugat  Hancock. Se presupune doar că actuala evoluţie a numărului infectărilor are legătură cu varianta nou descoperită.

Descoperirea unei mutaţii nu este neobişnuită. În China, de exemplu, unde a pornit pandemia, circula încă de acum o jumătate de an o nouă variantă a virusului. În vară, din Spania s-a răspândit cu repeziciune o altă variantă în aproape jumătate din Europa. Viruşii dezvoltă în permanenţă mutaţii şi cele mai multe variante nu au nici un fel sau doar efecte minime.

Cum reacţionează corpul la mutaţii?

În mod normal, organismul uman este în măsură să se apare de viruşi. Produce anticorpi, care îl protejează şi îl imunizează faţă de atacurile care l-ar putea îmbolnăvi. 

Dar atunci când viruşii suferă deja mutaţii şi anticorpii formaţi sunt programaţi să acţioneze faţă de varianta iniţială a bolii, atunci puterea acestor anticorpi este diminuată.

Aşa se explică şi răcelile uşoare. Corpul şi-a format deja la prima îmbolnăvire anticorpii necesari, dar nu dispune de apărarea completă în faţa noii variante de agenţi patogeni.

Nu sunt motive să ne panicăm, pentru că prin mutaţie agentul patogen nu devine automat mai periculos. Anumite mutaţii pot slăbi chiar forţa virusului.

Cum apar mutaţiile?

Atunci când organismul dezvoltă anticorpi şi împiedică astfel izbucnirea unei afecţiuni, virusul trebuie să îşi schimbe anvelopa de la exterior pentru a nu fi identificat de anticorpi şi sistemul imunitar. Pentru a supravieţui, virusul trebuie deci să îşi modifice proteinele de la exterior şi să dezvolte noi tulpini.

Pentru a se înmulţi, viruşii au nevoie de o celulă gazdă. Atunci când cuceresc o asemenea celulă, transmit din nucleul lor informaţiile genetice către celula gazdă. Aşa se reproduc în celulele noi milioane de copii ale virusului. Dar, în fiecare proces de reproducţie apar uşoare erori în procesul de transmitere şi aceste greşeli modifică şi codul genetic al virusului, care suferă astfel o mutaţie.

De ce transmite mai repede noua variantă?

Virusul principal al pandemiei actuale SARS-CoV-2  este, precum majoritatea coronavirusurilor, un virus RNA cu o rată lunară de mutaţie.

Aceste variante diferite explică şi de ce un agent patogen poate provoca infecţii mai grave sau mai uşoare în alte regiuni de pe glob şi de ce formele bolii diferă de la o persoană la alta.

Noua variantă descoperită în Marea Britanie a suferit mai multe mutaţii în proteina matricială, prin modificări la nivel genetic, lipsesc doi amino-acizi, ceea ce explică răspândirea mai rapidă a virusului.

O transformare similară a fost observată în vara în Asia de Est. Acolo însă variantă mutantă a SARS-CoV-2 a produs infecţii mai uşoare, întrucât coronavirusul devenise mai slab.

Este ineficient noul vaccin?

Marea Britanie este primul stat occidental, care începuse campania de vaccinare în masă. Noile mutaţii descoperite nu afectează însă efectul vaccinului. Aceste substanţe sunt astfel concepute încât să codifice proteina spike din coronavirus şi, în ciuda mutaţiilor, să stimuleze sistemul imunitar.

Din fericire, este nevoie de mai multe mutaţii, penru ca virusul să îşi modifice proteinele atât de puternic pentru a nu mai fi combătute de sistemul imunitar.

Ştim însă şi că gripa îşi modifică atât de des forma, încât vaccinurile trebuie adaptate în fiecare sezon pentru a rămâne eficiente.

Prin urmare şi vaccinul împotrva coronavirusului va trebuie adaptat de la un sezon la altul. Dar informaţiile adunate în actuala criză şi extinderea capacităţilor de producţie vor asigura în viitor necesarul de vaccinuri la un preţ accesibil tuturor.