CPE: Summit european împotriva Rusiei

Piscina din grădina opulentei crame Castel Mimi, situată în mijlocul unor dealuri verzi, a rămas nefolosită în această joi însorită și fierbinte. Cei 47 șefi de stat și de guverne din Europa, care au călătorit în Republica Moldova nu au avut timp să înoate. Oaspeții de seamă s-au regăsit însă mai destinși la discuțiile purtate sub umbrele, acompaniați de băuturi răcoritoare. 

Granița cu Ucraina se află la doar 20 de kilometri distanță. În timpul micilor grupuri de lucru, dinamice, pe teme precum energia sau securitatea cibernetică, șefii de stat și de guvern nu par să se încordeze cu adevărat. Conceptul informal al reuniunii "Comunității Politice Europene" pare să funcționeze.

Președintele francez Emmanuel Macron a lansat acest format ca un forum pentru o mai bună comunicare între statele membre ale UE și celelalte țări din Europa. Este vorba despre un "dialog strategic", nu despre luarea de decizii dificile. Summitul CPE din Republica Moldova a fost a doua reuniune de acest fel după cea de la Praga din octombrie 2022. Această întâlnire de familie europeană în variantă XXL pare să fie cu adevărat populară, episoadele cu numărul trei și patru, în Spania și Marea Britanie, fiind deja stabilite. 

Coaliția europeană împotriva Rusiei

Cel mai important mesaj al reuniunii din Moldova este că Europa este și rămâne, atât timp cât va fi nevoie, alături de Ucraina, țară atacată de Rusia. La eveniment au fost reprezentate toate statele europene, cu excepția Rusiei și a Belarusului, care, în mod logic, nu au fost invitate. Emisarul pentru afaceri externe al UE, Josep Borrell, a ținut să sublinieze: "Rusia nu stă deoparte pentru că nu am vrut să o invităm, ci pentru că (președintele) Putin însuși a exclus Rusia din comunitate prin războiul său împotriva Ucrainei". 

La Castelul Mimi s-a prezentat și premierul ungar Viktor Orban. El este un oponent al sancțiunilor UE și considerat cel mai bun prieten al lui Putin în cadrul Uniunii Europene. Liderul maghiar a pășit destul de singuratic pe lungul covor roșu și a rămas retras în timpul discuțiilor.

Cel mai urmărit participant la summit a fost Volodimir Zelenski, președintele ucrainean, care – în pofida atacurilor rusești din timpul nopții - a ajuns în țara vecină în urma unei scurte călătorii cu trenul. 

Atmosfera liniștită și primitoare a podgoriei contrastează fără îndoială cu războiul care face ravagii la doar câțiva kilometri distanță, a remarcat gazda, președinta Republicii Moldova, Maia Sandu. ”Scopul meu este de a restabili cu rapiditate această atmosferă pașnică în întreaga Europă”, a adăugat lidera de la Chișinău. 

Ucraina dorește garanții de securitate

Ca întotdeauna la aparițiile internaționale, președintele Zelenski a formulat aceeași rugăminte: grăbiți-vă, oferiți-ne mai mult ajutor, mai multe arme. Zelenski a declarat că țara sa este pregătită pentru UE și pentru alianța militară NATO. "Vom vedea când va fi gata NATO", a spus Zelenski. Până la aderarea la NATO, el solicită garanții individuale din partea unor țări mai mari, precum Franța, Marea Britanie ori Germania. "Garanțiile de securitate sunt esențiale, nu numai pentru Ucraina, ci și pentru vecinii noștri, cum ar fi Moldova, din cauza agresiunii rusești împotriva Ucrainei și a unei posibile agresiuni împotriva altor părți ale Europei", a spus el.

Președintele ucrainean, președintele francez și cancelarul Olaf Scholz au discutat într-un cerc restrâns despre cum ar trebui să arate aceste garanții de securitate. Deși nu au fost comunicate decizii concrete, șeful guvernului de la Berlin a lăsat să se înțeleagă că lucrurile sunt în mișcare. "Am spus întotdeauna că trebuie să existe și garanții pentru o ordine de pace postbelică, iar Germania va contribui la acest lucru", a declarat Scholz. 

Președintele lituanian, Gitanas Nauseda, care va găzdui următorul summit major, cel al NATO, la Vilnius, în iulie, a cerut ca NATO să adopte o foaie de parcurs clară pentru aderarea Ucrainei. De asemenea, se conturează un oarecare progres și în ceea ce privește avioanele de luptă F-16 pe care le cere Ucraina. Premierul olandez Mark Rutte, a cărui țară ar putea furniza aceste aparate de zbor, a confirmat că acest aspect face obiectul consultărilor de la Castelul Mimi. Ucraina va organiza un "summit pentru pace" imediat ce războiul împotriva Rusiei va fi câștigat, a spus președintele ucrainean, fără însă a putea să precizeze și când va avea loc acest lucru. Rusia ar putea pune imediat capăt războiului la care supune Ucraina, a spus Zelenski. 

Situație dificilă pentru Moldova

Maia Sandu i-a mulțumit în mod expres omologului ucrainean, subliniind că acesta apară nu doar țara sa, ci și întreaga Europă. Guvernul de la Chișinău se teme că ar putea fi următoarea țară pe lista de atacuri a lui Putin, după Ucraina.

"Ucraina se ocupă în clipa de față și de securitatea Moldovei. Suntem realmente recunoscători pentru asta", a declarat Maia Sandu, care guvernează o țară sfâșiată de conflicte și cu multe probleme. Relativ săracă, lipsită de o armată semnificativă și  obligată prin constituție la neutralitate militară, Moldova ar fi o pradă ușoară pentru atacator. De altfel, provincia moldovenească separatistă Transnistria găzduiește soldați ruși, numiți de Moscova ”forțe de menținere a păcii”. Acești soldați protejează de trei decenii pe guvernanții post-comuniști din regiune. 

Forțe favorabile Rusiei conduc și în regiunea autonomă Găgăuzia. "Există o majoritate de 50-60 la sută care susține procesul de integrare europeană", a declarat Mihai Mogîldea pentru DW. La "Institutul pentru Politici și Reforme Europene" din Chișinău el analizează apropierea Republicii Moldova de UE. ”Dacă includem în sondaje și marea diasporă moldovenească, probabil că vom obține 70 la sută. În același timp există o parte importantă a societății, aproximativ 25 la sută, care este în favoarea unui parteneriat profund și strâns cu Rusia. Aceasta în pofida agresiunii rusești împotriva Ucrainei”, amintește politologul. 

Mai iute decât Balcanii?

Cu noi promisiuni financiare și multe măsuri vizând infrastructura, Comisia Europeană încearcă să convingă scepticii și să pregătească Moldova pentru aderare. A doua cea mai săracă țară din Europa a depus anul trecut cererea de aderare la UE, alături de Ucraina. Din cauza războiului, lucrurile s-au petrecut brusc și cu repeziciune, astfel încât Moldova și Ucraina au fost promovate la statutul de țări candidate la aderare după numai câteva luni. 

Acum, lidera Republicii Moldova speră ca discuțiile oficiale de aderare să înceapă încă de la sfârșitul anului. În multe domenii, precum lupta împotriva corupției sau statul de drept, Moldova face progrese mult mai rapide decât unele state din Balcanii de Vest, a spus pentru DW expertul în chestiuni europene Mihai Mogildea. Or, pe acest fundal, procesul de aderare ar putea fi semnificativ mult rapid decât în cazul unor state din Balcani care negociază cu UE de ani de zile.