Crimeea: Ucraina atacă fortăreața lui Putin

S-a întâmplat în două nopți consecutive, săptămâna aceasta: trupele ucrainene au atacat poziții militare rusești din Peninsula Crimeea. Potrivit presei ucrainene, ținta era un sistem antiaerian S-300 sau chiar mai modernul S-400, din apropierea orașului Ievpatoria. Ar fi al doilea atac de acest fel din Crimeea ocupată, în doar câteva săptămâni. Armata rusă a vorbit doar despre un atac cu dronă presupus respins, fără să ofere alte detalii.

Miercuri seară, Kievul raportase un atac aerian major asupra flotei ruse de la Marea Neagră - mai multe rachete de croazieră ar fi lovit o navă de debarcare și un submarin la baza centrală de la Sevastopol. Se spune că ambele au suferit avarii grave, Ministerul rus al Apărării afirmând că navele vor fi reparate.

Podul spre Crimeea, țintă repetată

Armata ucraineană a intensificat de câteva săptămâni atacurile asupra Crimeei. Sunt cele mai intense și mai costisitoare pentru partea rusă. Peninsula, anexată în 2014, a fost transformată de Rusia, în anii din urmă, într-o fortăreață militară cu mai multe baze pentru marină și aviație.

Cu puțin timp înainte de invazia rusă din februarie 2022, Ministerul ucrainean al Apărării a estimat la 32.000 numărul militarilor staționați în unitățile rusești din Crimeea. Se presupune că acolo ar fi fost amplasate și arme nucleare.

Ucraina a lansat primul atac masiv asupra peninsulei în august 2022. În acel moment a fost lovit un aeroport militar de lângă Saki, pe țărmul vestic al regiunii, și câteva avioane de vânătoare au fost distruse.

Podul Crimeei, cea mai importantă cale de aprovizionare a trupelor rusești, a fost aruncat în aer pentru prima dată anul trecut, în octombrie. De atunci, podul ce traversează strâmtoarea Kerci - ce desparte Crimeea de Rusia continentală - a fost atacat în mod repetat, cel mai recent cu drone maritime.

Baza Flotei Mării Negre

De ce este Crimeea atât de importantă pentru ambele părți? Pe lângă semnificația simbolică pe care președintele rus Vladimir Putin o subliniază în mod repetat, peninsula are în primul rând o valoare strategică.

Flota Mării Negre, staționată acolo, atacă orașele ucrainene cu rachete de croazieră Kalibr, care pot bate până la granița Uniunii Europene. Rusia mai folosește peninsula și ca bază aeriană pentru avioanele încărcate cu rachete care efectuează incursiuni în teritoriul ucrainean.

Crimeea joacă, de asemenea, un rol central în aprovizionarea trupelor rusești desfășurate în sudul Ucrainei. Și, nu în ultimul rând, blocada navală a porturilor ucrainene ar fi dificil de implementat pentru Rusia fără Crimeea.

Imediat după invadarea Ucrainei, în februarie 2022,Moscova a putut să ocupe zone mai mari pornind dinspre Crimeea și să asigure, astfel, o conexiune terestră a peninsulei cu Rusia continentală. Contraofensiva lansată de armata ucraineană la începutul verii urmărește acum tocmai să întrerupă această legătură. Printre altele, atacă toate podurile care leagă Crimeea de continent. Sunt folosite în acest scop arme occidentale de precizie, inclusiv rachete de croazieră britanice și franceze.

Poate recucerirea Crimeei pune capăt războiului?

Într-un articol scris în 2022, Valerii Zalujnîi, comandantul șef al forțelor armate ale Ucrainei, a descris Crimeea drept „un factor cheie” în războiul Rusiei împotriva Ucrainei. Dar, a adăugat ofițerul, deși recucerirea peninsulei ar slăbi sensibil Rusia, nu va pune neapărat capăt războiului. Rusia, a punctat Zalujnîi, ar putea continua agresiunea pornind de pe propriul teritoriu.

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski vrea oricum să recucerească peninsula, spunând că războiul a început în Crimeea și acolo se va termina.

Kievul ar avea de câștigat dacă ar reuși să înainteze până în peninsulă și apoi să negocieze o retragere a trupelor rusești. În momentul de față, însă, este greu de imaginat că Moscova ar fi dispusă să se aşeze la masa tratativelor.