Croația: Cetățenii luptă pentru comunitățile energetice

"Este o situație imposibilă", răspunde Goran Cacic când este întrebat despre aspectele de ordin legal care împiedică ONG-ul său din Zagreb, Green Energy Cooperative (ZEZ), să devină o comunitate energetică cu drepturi depline. Cacic vrea ca grupul său producător de energie regenerabilă să poată să și distribuie energia pe care o produce în prezent.

"Autoritatea de reglementare a sectorului energetic din Croația susține că trebuie să ne înregistrăm pentru a 'organiza comunități energetice civile', dar instanțele nu recunosc oficial această activitate și nu ne permit să ne înregistrăm", explică el.

Iar acesta nici măcar nu este singurul obstacol în calea creării comunităților energetice, la mai bine de doi ani de când parlamentul croat a adoptat o bază legală pentru înființarea acestora.

Activistul Vjeran Pirsic de pe insula Krk, care vrea să devină prima insulă independentă energetic din Croația, folosește chiar cuvântul "sabotaj" pentru a descrie situația. Potrivit lui, dezvoltarea surselor de energie regenerabilă în țara cu patru milioane de locuitori a fost împiedicată mereu de lobbyurile cărbunelui, gazului și energiei nucleare.

Îmbunătățiri, dar și pași înapoi

Pentru producătorii individuali de energie solară din Croația, lucrurile s-au îmbunătățit dramatic din 2018. Numărul actelor necesare pentru funcționare a scăzut de la 66 la doar trei, arată Pirsic.

Există și stimulente financiare cu bani europeni iar de la începutul războiului Rusiei în Ucraina, guvernul croat a anulat taxele impuse instalațiilor fotovoltaice.

Dar efortul insulei Krk de a deveni independentă energetic nu este ajutat și de existența unor comunități energetice adevărate - adică asociații democratice care investesc în energie regenerabilă și o produc, dar participă și în distribuție, stocare de energie, împărțirea ei, precum și în servicii de eficiență energetică sau de alt tip.

Asociații pentru energie democratică

Comunitățile energetice rămân o problemă nerezolvată în Croația. Legislația croată care reglementează existența modelului energiei cetățenești include restricții care nu se regăsesc în directiva UE.

De exemplu, autoritățile croate limitează capacitatea centralelor energetice civile la 500 de kilowați, adică mai puțin de 1000 de panouri solare.

Mai mult, comunitățile trebuie să fie non-profit și să angajeze un expert - lucruri greu de realizat pentru un proiect cu fonduri limitate. De fapt, comunitățile energetice civile trebuie să îndeplinească aceleași cerințe ca proiectele de energie eoliană în valoare de sute de milioane de euro, spune Cacic.

Croația: atât de verde precum pretinde?

Directiva UE din 2019 privind comunitățile energetice vorbește de "decarbonizare, digitalizare, decentralizare și democratizare - o amenințare directă la adresa jucătorilor puternici din piața energetică", arată Pirsic, adăugând că din rândurile acestora fac parte inclusiv marii operatori ai centralelor eoliene. "Aceștia nu vor să piardă puterea pe care o dețin în sectorul energetic."

Pe hârtie, Croația este una din cele mai verzi țări din UE: energia regenerabilă reprezenta aproximativ 60% din mixul energetic al țării în 2023. Dar acest volum record se datorează hidrocentralelor din perioada socialistă - și unui an 2023 neobișnuit de ploios.

De fapt, însorita Croație, cu 1750 de kilometri de regiune de coastă, importă în continuare un sfert din necesarul său de electricitate, inclusiv de la centrale pe cărbune din Serbia și Bosnia-Herțegovina.

Obiective neîndeplinite

Țara nu va îndeplini probabil obiectivul de a reduce emisiile poluante cu 35% până în 2030, față de nivelul din 1990. Un raport recent al Comisiei Europene a constatat că Zagrebul este deficitar la capitolele eficiență energetică și energie regenerabilă.

Deși are un potențial enorm pentru energie solară, Croația este printre cele doar șapte țări din UE cu capacități de energie solară sub un gigawatt, potrivit organizației de lobby SolarPower Europe.

Dezvoltarea energiei regenerabile în Croația s-a concentrat mai ales pe energia eoliană, care acoperă aproximativ 13% din necesarul de electricitate al țării. Dar și dezvoltarea sectorului eolian a încetinit în ultimii opt ani, din cauza legislației inadecvate și a lipsei personalului administrativ.

Prima comunitate energetică cetățenească

Pe frontul comunităților energetice se înregistrează însă și progrese. Asociația pompierilor voluntari din Spickovina, un sat din nord-vestul Croației, plănuiește crearea unei centrale electrice solare care va funcționa ca o comunitate de energie curată conform standardelor Uniunii Europene.

Experții cred că astfel de proiecte pilot precum cel de la Spickovina vor sparge gheața și vor deschide drumul și pentru alții.

"Sistemul energetic se va transforma, se va distanța de marii jucători din piață care operează suprafețe extinse și mari proiecte energetice", afirmă Slavica Robic de la REGEA, o agenție energetică regională din nord-vestul Croației, care îi ajută pe pompierii din Spickovina. Agenția primește regulat apeluri telefonice de la alte părți interesate care au auzit de Spickovina și care doresc să înființeze propriile sisteme producătoare de energie.

Dar este exact ceea ce nu doresc marii jucători din sectorul energetic, susține Pirsic, care a înființat un ONG energetic pe insula Krk în 2012.

Compania publică de utilități HEP, care a deținut cândva monopolul producerii de electricitate în Croația, nu vrea să înțeleagă cum micii producători ar putea ajuta la echilibrarea rețelei și la reducerea penelor de curent la orele de vârf, spune Pirsic.

Deși nu mai este singura din piață, compania de stat HEP rămâne cel mai mare producător, distribuitor și operator de rețea din Croația.

Mai multe centrale energetice solare private, dar fără comunități energetice

"Comunitățile energetice nu sunt în interesul furnizorilor de electricitate", spune Sanela Mikulcis Santic, manager al ONG-ului energetic KLIK din micul oraș Krizevci în nordul Croației. KLIK a ajutat peste 100 de cetățeni să instaleze panouri solare pe acoperișuri în ultimii ani și vizează dublarea capacităților în 2024.

Până acum, ONG-ul lui Pirsic a ajutat la rândul său cetățeni, firme și municipalități să construiască mai bine de 200 de mici centrale electrice solare.

Astfel de ONG-uri conduc lupta pentru un viitor energetic mai democratic, dar deocamdată nu intenționează să se înregistreze drept comunități energetice civile, deoarece legislația le împiedică progresul.

Cert este că tot mai mulți croați vor să genereze propria lor energie - și știu că au de partea lor sprijinul ferm al Uniunii Europene.

Adaptare după un articol publicat pe DW-English și editat de Paul Hockenos, Rüdiger Rossig și Aingeal Flanagan

Acest articol este parte a unei serii de șase materiale despre comunități energetice în Uniunea Europeană, serie realizată cu sprijinul Journalismfund Europe.