Cum ar putea profita Europa de alianțe mai puternice

În ultimii ani, în Europa Centrală și de Est s-a manifestat o tendință tot mai pronunțată în ce priveşte formarea de alianțe și cooperări mai strânse. Nu puțini comentatori susțin că, pe fundalul invaziei Rusiei în Ucraina, puterea în Europa se deplasează spre răsărit.

Propunerea prezentată de premierul polonez Mateusz Morawiecki la București, în martie 2023, referitoare la dezvoltarea unui triunghi de cooperare între Polonia, România și Ucraina, are potențialul de a spori securitatea regională, prosperitatea economică și influența strategică. Importanța strategică a triunghiului propus este așadar de netăgăduit.

Polonia și România, în calitate de membri NATO pe flancul estic, împărtășesc o înțelegere comună a provocărilor reprezentate de comportamentul agresiv al Rusiei în regiune și sunt unite de un parteneriat strategic, precum și de un mare potențial economic.

Colaborarea lor în cadrul grupului București 9 (B9) - format din Bulgaria, Estonia, Letonia, Lituania, Polonia, România, Republica Cehă, Ungaria și Slovacia (toate țări NATO) - s-a dovedit a fi fructuoasă în abordarea acestor preocupări de securitate, ele acționând în coordonare cu Statele Unite și amplificându-și vocile la Washington.

O alianță potențial formidabilă de patru

Prin extinderea acestui parteneriat la Ucraina și, eventual, Moldova (o prioritate-cheie pentru București), dreptunghiul rezultat ar putea crea o alianță formidabilă, capabilă să răspundă amenințărilor de securitate regionale și să profite de avantajele economice ale unei piețe comune cu o populație de 100 de milioane de locuitori.

O cooperare consolidată între Polonia, România, Ucraina și Moldova ar aduce numeroase avantaje. În primul rând ea ar favoriza integrarea economică și un comerț mai strâns, creând o nouă comunitate economică în Europa Centrală și de Est. 

Fundația a fost deja pusă

Este demn de remarcat faptul că România a creat deja un format trilateral cu Moldova și Ucraina, punând astfel bazele unei cooperări care ar putea servi unui scop mai mare. Cu toate acestea, o colaborare dreptunghiulară ar putea atrage mai multe investiții, ar putea promova creșterea economică și ar putea debloca potențialul neexploatat al regiunii.

În plus, proiectele comune de infrastructură - cum ar fi rețelele de transport și conductele de energie - ar spori conectivitatea și ar facilita circulația bunurilor și a persoanelor. Această conectivitate sporită ar putea consolida legăturile economice, stimulând inovarea și competitivitatea pe piața globală.

În acest an, România va găzdui Summitul Inițiativei celor Trei Mări (3SI) și Forumul de afaceri 3SI, care vor oferi acestor țări prilejul de a demonstra că iau cu adevărat în serios afacerile - în adevăratul sens al cuvântului.

Promovarea valorilor democratice

Din punct de vedere politic, acest dreptunghi ar putea constitui o platformă de promovare a valorilor democratice și a bunei guvernări. Polonia, membră a UE (sperăm că își va rezolva relația tensionată cu Bruxelles-ul) și România au o experiență valoroasă de împărtășit cu Ucraina și Moldova pe drumul lor spre integrarea europeană.

Schimbul de cunoștințe, de bune practici și de asistență tehnică ar putea contribui la accelerarea reformelor politice și instituționale în aceste țări, aducându-le, în cele din urmă, mai aproape de Uniunea Europeană. Acest lucru nu ar aduce beneficii doar națiunilor aspirante, ci ar contribui și la stabilitatea în regiune, la nivel mai larg, invalidând povestea despre democrația liberală care, chipurile, ar pierde teren în Europa Centrală și de Est. Cu toate acestea există factori și elemente care ar putea împiedica un angajament fructuos în cadrul acestui dreptunghi. 

Obstacole pe drumul care trebuie parcurs

O provocare majoră este războiul în curs de desfășurare din Ucraina. Conflictul nerezolvat reprezintă un obstacol semnificativ în calea cooperării, deoarece creează un mediu ostil și ridică probleme de securitate. Orice inițiativă de succes ar necesita un efort concertat pentru a găsi o soluție pașnică și pentru a garanta stabilitatea în regiune.

Polonia și România ar trebui să pledeze pentru un sprijin militar occidental cuprinzător și mai rapid pentru Ucraina, astfel încât Kievul să poată elibera teritoriile ocupate în acest an.

Interese și priorități divergente

Un alt obstacol constă în interesele și prioritățile divergente ale țărilor participante. În timp ce Polonia și România împărtășesc preocupări de securitate similare, Ucraina și Moldova se confruntă cu provocări geopolitice aparte.

Indiferent care va fi deznodământul războiului, Ucraina va continua să se confrunte cu o Rusie revizionistă, care va face tot ce-i stă în putință pentru a submina parcursul euro-atlantic al Kievului și pentru a destabiliza ordinea internațională bazată pe reguli.

Încercările Rusiei de a destabiliza Moldova

Moldova este o țintă cheie pentru încercările Rusiei de destabilizare, recurgând la tehnici hibride, în tentativa de a răsturna guvernul pro-european de la Chișinău. Din fericire, în clipa de față, sprijinul popular puternic pentru integrarea europeană neutralizează aceste demersuri ale Rusiei.

Depășirea acestor provocări și alinierea obiectivelor strategice ar putea fi complexă, necesitând nu doar o reproiectare a arhitecturii de securitate europeană, ci și resurse economice și investiții substanțiale.

Proiectele concrete sunt esențiale

Pentru a asigura sustenabilitatea și succesul acestei inițiative este esențial ca valoarea ei strategică să fie însoțită de proiecte concrete. Simpla exprimare a intențiilor și aspirațiilor sigur nu va fi suficientă.

Dreptunghiul ar trebui să se concentreze pe stabilirea cu rapiditate a unei liste de proiecte-cheie și pe punerea în aplicare a unor inițiative tangibile, care să aducă beneficii practice tuturor părților implicate. Acestea ar putea include întreprinderi comune în domeniul energiei, al infrastructurii, al tehnologiei, al agriculturii și în alte sectoare. Prin demonstrarea unor rezultate tangibile, ar putea atrage sprijin suplimentar și ar putea căpăta un impuls strategic.

Către o Europă Centrală și de Est înfloritoare

În ceea ce privește potențialul de afaceri, grupul oferă oportunități vaste. Țările participante au economii diverse, forțe de muncă bine calificate și zone economice strategice, capabile să atragă investiții și să încurajeze spiritul antreprenorial. Prin facilitarea comerțului, eliminarea barierelor și armonizarea reglementărilor, s-ar putea obține un mediu de afaceri care să încurajeze inovarea, crearea de locuri de muncă și creșterea economică.

Teama cea mai mare a Rusie, respectiv o Ucraină prosperă și o Europă de Est în care oamenii trăiesc mult mai bine decât la Moscova, ar putea deveni astfel realitate. Prin punerea în aplicare a unor inițiative tangibile care să aducă beneficii concrete în plan economic, politic și de securitate, acest grup de țări ar putea promova integrarea regională, ar spori stabilitatea și ar putea debloca imensul potențial de afaceri al Europei Centrale și de Est.

Cu un angajament de colaborare, o concentrare asupra intereselor comune și cu determinarea de a depăși provocările, acest Est strategic are potențialul nu doar de a remodela ci și de a pacifica regiunea.

Text tradus din limba engleză.