Cum joaca Putin in criza coronavirusului (Ziare.com) 

S-au anulat cam toate evenimentele mari din 2020, iata, si campionatul de fotbal, in afara votului popular din Rusia, care urmeaza sa consfinteasca ramanerea lui Vladimir Putin la putere. Ce se petrece in Rusia zilele acestea?

Sunt doua luni de cand scena politica de la Moscova, altadata apatica, a revenit la viata. La 15 ianuarie, Vladimir Putin a anuntat modificarea Constitutiei si schimbarea Guvernului Federatiei Ruse. Procedura tehnica din Parlament a fost atent controlata de Kremlin.

Recent, la 10 martie, Putin a venit in Duma, cand avea loc discutia asupra proiectului de modificare, la a doua lectura. Intriga parea s-o reprezinte organizarea de alegeri parlamentare anticipate, dupa adoptarea noii Constitutii. Toti dezbateau acest subiect. A fost ca o diversiune, pentru ca lovitura venea din alta parte.

Prima femeie care a zburat in spatiu, cosmonauta Valentina Tereskova, amintita si in manualele de gimnaziu din Rusia, o femeie de 83 de ani, din care vreo 50 a fost deputat, din Sovietul Suprem al lui Brejnev, pana acum, in Duma de Stat, a urcat la tribuna si a propus ca, odata cu adoptarea noii Constitutii, sa inceapa de la zero numararea mandatelor de presedinte. Adica, cele patru mandate ale lui Putin sa nu mai conteze, iar el sa poata candida pentru alte doua mandate.

Presa din intreaga lume a titrat imediat ca Putin ar putea ramane in fruntea Rusiei pana in 2036, cand va fi implinit 83 de ani.

In mod ciudat, cu cateva saptamani inainte, politicieni apropiati de Kremlin au respins tocmai varianta propusa de Tereskova. Abia in dimineata sedintei din Duma, Tereskova a primit textul interventiei in plic. Chiar si oameni apropiati de presedinte nu stiau nimic despre planurile acestuia.

Adesea, purtatorul de cuvant al Kremlinului s-a balbait si a ridicat din umeri. Actiunea politica de modificare a Constitutiei a fost organizata si desfasurata ca o operatiune secreta, sub acoperire. 

Regimul lui Putin era unul autoritar si personalizat si pana acum. Ce se schimba odata cu modificarea Constitutiei? Cum va arata toata arhitectura de putere a Rusiei?

Faptul ca amendamentul propus de Valentina Tereskova a fost imediat insusit si a trecut si de filtrul Curtii Constitutionale nu inseamna ca Putin va mai ramane presedinte pentru inca doua mandate. Sunt si alte scenarii in care el poate sa ramana la putere. Dar mai sunt patru ani pana la terminarea acestui mandat, timp in care se pot intampla multe lucruri.

De aceea, nu ma grabesc sa dau verdicte si spun ca raman in continuare cel putin patru scenarii pe masa. Putin poate fi presedinte inca doua mandate, pana in 2036, cand va face 83 de ani.

Cel mai des vehiculat scenariu, tocmai de aceea nu mi se pare cel mai putin probabil.

Un fel de lider dupa modelul Deng Xiaoping, care sa supravegheze din umbra constituirea unui echilibru intre diverse clanuri oligarhice. Poate niste reforme pe care succesorul lui sa le initieze.

Al treilea scenariu ar fi formarea unui stat comun, prin unire, alipire, incorporare, intre Rusia si Belarus sau Belarus in Rusia, ceea ce ar crea functia de presedinte al confederatiei sau federatiei rezultate. Functie pe care ar putea-o ocupa Putin.

Sau un alt scenariu, despre care s-a vorbit insistent in ultimele saptamani, Putin ramane presedinte pe viata al Consiliului de Stat, o structura infiintata chiar de el si care va capata contur mai clar odata cu modificarea Constitutiei. In acest din urma caz, exista riscul dualitatii puterii, care nici in Rusia, si nici in alta parte, n-a adus nimic bun.

Modificarea Constitutiei schimba natura regimului politic. Sigur ca Rusia n-a fost pana acum o democratie infloritoare. Insa, dupa referendumul de aprobare a modificarilor la Constitutie, programat la 22 aprilie, Rusia va deveni o dictatura.

Deocamdata, regimul Putin este clasificat in literatura de specialitate drept autoritar electoral. Prin acest referendum, Putin se transforma din lider autoritar in veritabil dictator, dupa modelul liderilor de extractie sovietica, Nazarbaev, Lukasenko sau Alyev. Aici, in fostele republici sovietice, in spatele unor referendumuri trucate, au aparut si s-au consolidat regimuri dictatoriale.

Poate ca regimul lui Putin o sa semene mai putin cu cel al lui Alyev si mai mult cu al lui Lukasenko, dar astea sunt nuante. Atat Alyev, cat si Lukasenko controleaza presa, aresteaza si condamna la inchisoare jurnalisti, blogeri, oameni simpli care scriu pe retelele sociale povesti banale, suprima fizic pe liderii opozitiei politice si baga la inchisoare pe activistii civici.

In afara de scenariile mentionate de dumneavoastra, nu putem exclude o lebada neagra, iar in ultima perioada au fost destule.

M-am gandit si la asta. De pilda, poate coronavirusul sau altceva, peste o luna sau peste un an sau doi, care sa duca la aparitia unei crize ce nu mai poate fi controlata si care arunca in aer statul rus.

Poate ca lebada neagra a si aparut. Un scenariu cu mii de morti, din cauza coronavirusului, poate fi posibil in conditiile in care se apropie sarbatorile Pastelui. Spre deosebire de patriarhiile romana si greaca, Patriarhia Moscovei si Intregii Rusii a chemat credinciosii in biserici, spunandu-li-se ca n-au nevoie de nicio carantina, e suficient sa creada, deci sa nu le pese de pandemie.

In conditiile in care Kremlinul o sa incerce foarte probabil sa ascunda informatiile si sa minta populatia privind numarul real al celor infectati si al mortilor, s-ar putea ajunge in societate la temperatura de fierbere. Si atunci.... ar putea fi ceva cumplit. Astazi, o rasturnare violenta nu va fi o "revolutie colorata", cum se teme Putin.

Rusia, cu arsenalul ei nuclear, ar putea fi cuprinsa de haos, insurectii, razboaie intre clanuri interlope pentru controlul unor teritorii. Nimeni n-ar putea sa prevada cand si cum se va termina acest veritabil cosmar.

E un scenariu catastrofal ce prezentati aici. Totusi, putin probabil. Deocamdata, Putin are o buna cota de incredere, iar rusii par sa sprijine modificarile aduse Constitutiei. Cum explicati asta?

Un sondaj al unui institut apropiat de Kremlin afirma ca 77% dintre rusi n-au putut sa numeasca nici macar o modificare adusa Constitutiei. Iar alt institut de sondare, singurul independent, care merita luat in serios, Centrul Levada, intr-unul din ultimele sondaje, anunta ca doar 13% din populatie mai e interesata de politica.

Eu nu cred in cota de popularitate care i se atribuie presedintelui. Cred ca s-a grabit cu modificarea Constitutiei, cu patru ani inainte de incheierea mandatului, tocmai pentru ca pierde procente importante la cota de incredere.

La randul ei, populatia stie ca nu poate influenta deciziile politice sau administrative. Din aceasta cauza, nu e interesata de politica. Doar elita conteaza in Rusia, jocul ei, raporturile de forta dintre diferite segmente ale acesteia. 

Cititi AICI interviul integral.