Cum va guverna Putin după alegeri Rusia?

Alegerile prezidenţiale din Rusia au fost percepute la nivel mondial, şi în parte şi în interior, ca pură formalitate. La fel şi anunţarea "rezultatului-record" obţinut de câştigătorul Putin. Cum va evolua acum situaţia în Rusia?

Regimul Putin s-a stabilizat

"Participarea proclamată de 87 la sută este o confirmare a regimului şi a direcţiei tot mai dictatoriale pe care a luat-o Putin. Rezultatul nu reflectă voinţa electoratului ci voinţa regimului", a subliniat Regina Heller, expertă în cadrul Institutului pentru studiul păcii şi politică de securitate al Universităţii din Hamburg. Rezultatul dă în cele din urmă mână liberă regimului, politicii lui Putin, inclusiv politicii şi acţiunilor sale în Ucraina, a adăugat ea.

Hans-Henning Schröder, expert în problemele Europei de Est, consideră că în ultima vreme regimul lui Putin s-a stabilizat, după ce anul trecut a trecut printr-o criză cauzată de rebeliunea Grupului Wagner, o armată privată în slujba statului rus, condusă de oligarhul Evgheni Prigojin, mort într-un accident aviatic. La acele incidente Kremlinul a reacţionat cu o intensificare a ieşirilor în public ale lui Putin, pentru a arăta că preşedintele menţine situaţia sub control.

Faptul că regimul a rămas în picioare se datorează, potrivit experţilor, mai multor factori, între care situaţia economică stabilă şi amortizarea efectelor negative ale sancţiunilor occidentale. La aceştia se adaugă masiva reprimare a adversarilor războiului Rusiei împotriva Ucrainei. Toate acestea permit Kremlinului să-şi continue şi după alegeri politica de până acum. "Ce se poate vedea deja de pe acum este că Putin va merge în continuare pe calea războiului, pe care îl va purta cu aceeaşi duritate, şi pe care este posibil să-l şi amplifice", consideră Regina Haller.

Majorarea impozitelor pentru atingerea obiectivelor de război?

Experţii aşteaptă o majorare a impozitelor în Rusia, cu atât mai mult cu cât Putin a cerut guvernului, încă înaintea alegerilor, în discursul privind starea naţiunii, să elaboreze un proiect de modificare a legislaţiei fiscale. Războiul are preţul său, a subliniat Hans-Henning Schröder.

"Guvernul are nevoie de bani, are nevoie de încasări mai mari şi asta nu se poate obţine decât prin majorarea taxelor. Iar taxele majorate vor fi folosite cu precădere pentru finanţarea războiului", a declarat Gerhard Mangott, politolog specializat în spaţiul postsovietic în cadrul Universităţii din Innsbruck.

Nouă mobilizare în Rusia?

În răstimp un segment larg din populaţia Rusiei se aşteaptă la un nou val de mobilizare. Acest scenariu li se pare oamenilor realist fiindcă Putin nu şi-a domolit retorica războinică, afirmă Regina Heller. "Constatăm că sprijinul vestului pentru Ucraina nu este totuşi atât de puternic precum ar trebui, poate, să fie", a spus ea. Din perspectiva Kremlinului aceasta ar putea fi o fereastră de oportunitate pentru încercarea de a schimba în război raportul de forţe în favoarea Rusiei, printr-o nouă mobilizare.

Pe de altă parte o nouă mobilizare ar putea fi periculoasă fiindcă între timp populaţia a obosit, în Rusia, de război. Din acest motiv, dar ţinând cont şi de rezultatul unor sondaje, Gerhard Mangott nu crede că se va ajunge la o nouă mobilizare în masă.

Decizia dacă va avea loc în viitorul apropiat o mobilizare depinde de planurile pe care ruşii le au în Ucraina în următoarele luni, crede Hans-Henning Schröder. "Dacă vor o ofensivă şi, cu adevărat, o punere în genunchi a Ucrainei, atunci vor trebui să-şi mărească armata considerabil, nu numai pentru a obţine victoria militară ci şi pentru a controla apoi ţara", a explicat expertul, adăugând: "Impresia mea e că măcar până la alegerile din SUA obiectivul ruşilor este să-şi menţină avantajul şi să dea impresia că se află în drum spre victorie, atât în interior cât şi în străinătate". Dacă Joe Biden va pierde şi Donald Trump va fi din nou ales preşedinte, situaţia se va schimba radical, în defavoarea Ucrainei. Într-un astfel de scenariu o mobilizare în Rusia nici nu ar mai fi necesară, crede Schröder.

Restructurare în echipa de conducere?

Experţii nu se aşteaptă la o restructurare de proporţii în conducerea Rusiei. "Momentan nu văd de fapt carenţe mari", a declarat Schröder. Premierul Mihail Mişustin face treabă bună din perspectiva Kremlinului. Banca Centrală şi finanţiştii au stabilizat situaţia din Rusia după ce UE şi SUA au instituit sancţiuni în reacţie la invazia în Ucraina, iar inflaţia se menţine în limite tolerabile. Şi reorientarea întregii economii a Rusiei dinspre Europa spre Asia a funcţionat. De aceea Putin nu are motive să intervină, consideră Schröder.

Regina Heller atrage atenţia că în discursul său privind starea naţiunii, Putin a anunţat nevoia Rusiei de a avea o elită nouă, loială faţă de război. În opinia ei ar putea fi vorba de "prinţi roşii", copii ai apropiaţilor lui Putin, pe care acesta de mult timp îi cunoaşte şi care-i sunt fideli. Heller crede că este posibilă o restructurare a elitei guvernamentale, cu consecinţe pe termen lung, obiectivul fiind pregătirea unui transfer controlat al puterii la capătul erei Putin, asigurându-se astfel perpetuarea sistemului.