Cum votează diaspora?

După scrutinul prezidenţial din Turcia, alegătorii de origine turcă din Germania au ajuns în atenţia opiniei publice. În timp ce preşedintele în funcţie Recep Tayyip Erdogan s-a impus cu o majoritate relativ firavă (52 faţă de 48 %) în faţa reprezentantului opoziţiei, Kemal Kilicdaroglu, la scrutinul din 28 mai, în Germania, două treimi din totalul alegătorilor turci care şi-au exprimat opţiunea l-au ales pe autocratul şef de la Ankara. Aceasta cu toate că simpatizanţii lui din Germania se bucură de libertăţi la care conaţionalii din Turcia pot doar să viseze. Şi la alegerile din 2018 situaţia a fost asemănătoare.

Cum se explică discrepanţa dintre electoratul din Germania şi cel din ţara de origine? Un răspuns parţial ar putea fi faptul că cetăţenii turci care au venit în anii '60 în Germania provin din Anatolia, o zonă rurală-conservatoare. Yunus Ulusoy de la Centrul pentru Studii privind Turcia, din cadrul Universităţii Duisburg-Essen, declara recent pentru DW că valorile religioase-conservatoare ale acestor oameni "s-au conservat şi mai mult în diaspora". 

Pentru Ulusoy există însă motive şi în ceea ce se întâmplă în Germania: "politicienii au încă probleme, după 60 de ani, să îi recunoască clar pe aceşti oameni". Erdogan, în schimb, i-a recunoscut pe toţi, indiferent de cetăţenia lor.

Foarte puţini alegători pro Trump printre expaţii din SUA

Cu totul alta este situaţia americanilor care trăiesc în Germania. Revista de limbă engleză "Exberliner" ( "Ex" de la expat) a avut mari dificultăţi să-i identifice pe suţinătorii declaraţi ai lui Trump din Germania, la alegerile din 2016 şi 2020. Eforturile de găsire a "extrem de rarei specii berlineze, mai exact a republicanilor americani" s-au dovedit a fi "deşarte".

Organizaţia "Democrats Abroad" (Democraţii din Străinătate - DA) este centrul pentru simpatizanţii preşedintelui Joe Biden din afara graniţelor SUA. Purtătoarea de cuvânt a organizaţiei din Berlin este Pegi Jones. Ea explică tendinţa spre stânga şi democraţi prin prisma nivelului de educaţie: "mulţi expaţi americani au absolvit studii superioare sau sunt studenţi", scrie ea în răspusul oferit DW. Statisticile confirmă această ipoteză, după cele mai recente alegeri prezidenţiale din SUA. Potrivit acestora, mai ales tinerii şi intelectualii l-au votat pe democratul Joe Biden.

Jones mai identifică un motiv: "cei mai mulţi americani sunt mai degrabă orientaţi spre stânga, prin prisma a ceea ce trăiesc în ţara de adopţie (cel puţin în Europa) - asigurări medicale, reguli stricte privind regimul armelor, drepturi puternice pentru comunităţile LGBTQ+ etc." Alegerea lui Donald Trump a făcut ca "tot mai mulţi să înţeleagă ce miză este în joc".

DW a solicitat o poziţie şi din partea Organizaţiei Republicanilor din Străinătate, dar nu a primit nicio reacţie.

Participare redusă a disaporei la vot

Există un studiu internaţional în care s-au analizat opţiunile de vot ale diferitelor grupuri de migranţi raportate la preferinţele alegătorilor din ţara de origine. În studiul, intitulat "External Voting" ("Votul extern"), au fost monitorizate în exclusivitate Bulgaria, Letonia, Lituania, Polonia, România şi Cehia şi comunităţile de expaţi din aceste ţări în state occidentale, precum în Germania.

Grupurile de migranţi votează, potrivit studiului, "în general, mai degrabă partide orientate către economia de piaţă şi nu prea simpatizează cu formaţiunile iliberale, anti-migraţie, populiste şi autoritar-naţionaliste, pe care le susţine deseori electoratul din ţările de origine", explică Kacper Szulecki de la Norwegian Institute of International Affairs (Institutul Norvegian pentru Afaceri Externe), unul din autorii studiului, pentru DW.

El atrage atenţia însă asupra unor posibile concluzii pripite. Participarea la vot a disaporei este deseori mult mai redusă decât în ţările de origine, uneori cu până la 30 de procente. "Ceea ce înseamnă că preferinţele de vot ale diasporei nu sunt neapărat reprezentative pentru aceste comunităţi".

Expaţii sunt în bună parte tineri care se bucură de succes economic

Dar care sunt explicaţiile pentru preferinţele electorale atât de diferite? În studiul citat se arată că "cel mai important factor este de natură socio-demografică şi nu ideologică". Alegătorii din diaspora din aceste state sunt, de exemplu, în medie, mai tineri şi au dobândit o mai mare prosperitate economică decât media din ţările lor de origine.

Kacper Szulecki se referă la posibile motive care influenţează opţiunile de vot: migranţii, "care au experimentat bunăstarea în ţara de adopţie, într-un stat funcţional" vor alege în patrie partide care susţin aceste valori sau, după ce au avut de-a face cu extreme, vor sancţiona la urne formaţiunile în cauză. Sau "se pot radicaliza, pentru că în ţara de origine se simt excluşi" - o explicaţie posibilă pentru popularitatea de care se bucură Erdogan în rândul cetăţenilor turci din Germania, după cum crede şi Szulecki.

Discrepanţă puternică în Polonia

Între ţările din Europa Centrală şi de Est, Polonia este un caz mai special, în ce priveşte comportamentul electoratului din ţară faţă de votanţii din vechile state comunitare, precum Germania. Concluziile sunt şi mai evidente după ce în 2015, la Varşovia, puterea a fost preluată de partidul naţionalist-conservator PiS.

Kacper Szulecki aminteşte că, la alegerile parlamentare din 2019, PiS a obţinut 44 la sută din voturile exprimate în Polonia, dar de la electoraul polonez din Germania doar 24 de procente. Exact invers a fost votul în cazul alianţei liberale, care a obţinut în Polonia 27 la sută dintre sufragi dar 43  la sută după votul polonezilor in Germania. Şi aici Szulecki identifică motivele în componenţa comunităţii de expaţi polonezi: aceşti oameni sunt "deseori bine calificaţi şi nu doar condiţiile de lucru mai bune i-au adus aici ci şi posibilităţile atractive de viaţă".

Nu se estompează oare în timp diferenţele dintre preferinţele de vot ale diasporei şi ale electoratului din ţara de origine? "De obicei, diferenţele se accentuează în timp", spune Kacper Szulecki.