Cât costă alegerile din SUA şi cine plăteşte?

Candidații prezidențiali din Statele Unite cheltuiesc sume impresionante pentru a deveni președinte. Pentru a obține acești bani, candidații au mai multe opțiuni: își pot finanța campaniile cu bani proprii sau pot strânge fonduri de la donatori privați.

O altă sursă de finanțare sunt grupurile comitetelor de acțiune politică, cunoscute sub numele de PAC-uri sau super PAC-uri.

Ultima opțiune este finanțarea guvernamentală. Însă aceasta vine cu limitări stricte de cheltuieli, motiv pentru care candidații principali au evitat-o, la ultimele alegeri.

Cât a strâns Kamala Harris?

Până la 30 septembrie, candidata democrată Kamala Harris a strâns peste 906 milioane USD (838,8 milioane €), conform datelor de la OpenSecrets, o organizație nonprofit din Washington care urmărește finanțările din alegerile din SUA. Aceasta include contribuțiile pentru campania lui Joe Biden, deși colectarea de fonduri a crescut după ce acesta s-a retras, în iulie.

La aceasta se adaugă peste 359 de milioane USD pe care grupurile externe le-au strâns până la 22 septembrie pentru a o susține pe Harris, ceea ce înseamnă că în total, Harris are peste 1,27 miliarde USD.

Aproape 56% din această sumă provine din contribuții mari, în timp ce contribuțiile individuale mai mici, de sub 200 USD, reprezintă circa 44% din total.

Cât a strâns Donald Trump?

Candidatul republican, Donald Trump, a strâns semnificativ mai puțin. Campania sa oficială a adus 367,1 milioane USD, cu aproximativ 60% mai puțin decât Harris.

Grupurile externe au contribuit cu alte 572,8 milioane USD, ducând suma totală la aproape 940 milioane USD, conform OpenSecrets.

Trump este foarte dependent de sprijinul ultra-bogaților, contribuțiile mari reprezentând peste 68% din fondurile sale disponibile.

Ce se întâmplă cu finanțarea pentru Congres?

La ultimele două alegeri prezidențiale, Trump a fost întrecut ca buget de rivalii săi. Cu toate acestea, el a câștigat împotriva lui Hillary Clinton în 2016, înainte de a pierde în fața lui Biden în 2020.

Această diferență arată că banii contează, dar nu garantează singuri victoria, spune Dan Mallinson, profesor asociat de politici publice la Penn State Harrisburg, Pennsylvania.

Totuși, donațiile sunt extrem de importante, întrucât campaniile prezidențiale "au devenit afaceri de miliarde de dolari," a spus Mallinson pentru DW. "Candidații, partidele, comitetele de acțiune politică și alte organizații trebuie să strângă sume semnificative pentru a derula campanii naționale."

Dar nu doar fostul președinte și fostul vicepreședinte strâng bani în acest proces electoral. Din cele 100 de locuri în Senatul SUA, 34 sunt disponibile în acest an. În Camera Reprezentanților, toate cele 435 de locuri sunt în joc.

Pentru campaniile lor electorale, toți candidații la Senat au strâns împreună 1,38 miliarde USD, conform calculelor OpenSecrets. Candidatul pentru Camera Reprezentanților a strâns colectiv 1,78 miliarde USD.

Cine poate dona pentru campaniile prezidențiale?

Comisia Electorală Federală are reguli stricte cu privire la cine poate și cine nu poate contribui la campanii.

Doar cetățenii americani sau posesorii de green card pot contribui la o campanie prezidențială. Ceea ce înseamnă că cetățenii străini nu au voie să doneze sub nicio formă.

Pentru cei care pot dona, există limite pentru sumele pe care le pot oferi.

Contractorii guvernamentali, corporațiile, băncile naționale, sindicatele și organizațiile nonprofit sunt, de asemenea, blocate de la a contribui direct la bugetul candidaților sau al partidelor în alegerile federale.

Ce sunt PAC-urile și super PAC-urile?

Comitetele de acțiune politică (sau PAC-urile) sunt de mult timp parte a sistemului electoral american. Aceste grupuri de presiune adună contribuții pentru a susține candidați sau inițiative de vot. Donațiile sunt limitate, iar listele de donatori trebuie dezvăluite.

Dar în 2010, regulile s-au schimbat drastic. Curtea Supremă a SUA a anulat restricțiile privind donațiile din partea corporațiilor și sindicatelor, invocând dreptul la liberă exprimare.

După această decizie, corporațiile și sindicatele pot dona sume nelimitate, ceea ce a dus la apariția super PAC-urilor. Aceste grupuri pot strânge sume nelimitate de la persoane fizice, sindicate sau corporații, iar donațiile sunt anonime.

Este important de menționat că PAC-urile și super PAC-urile nu pot dona direct unui candidat și trebuie să acționeze independent, deși unele reguli privind activitățile de mobilizare a votului au fost relaxate.

Probleme cu contribuțiile mari pentru campanie

Pentru mulți alegători, sistemul de donații dă impresia că banii asigură accesul ușor la politicieni, ceea ce poate duce la corupție sau poate eroda încrederea în democrație.

Americani bogați, precum Melinda French Gates și George Soros, au donat milioane pentru grupuri care o susțin pe Harris sau și-au fondat propriile super PAC-uri.

Financial Times a calculat că un alt grup de miliardari — Elon Musk, Timothy Mellon, Miriam Adelson și Richard Uihlein — au donat împreună 395 de milioane USD pentru super PAC-uri pro-Trump.

Dacă aceste mega-donații echivalează într-adevăr cu asigurarea puterii politice, rămâne o întrebare complexă.

"Nu este sigur că banii cumpără voturi și politici," a spus Mallinson, adăugând că aceste sume oferă probabil donatorilor acces politic în discuțiile despre problemele de care sunt interesați. "Însă asta nu înseamnă că donatorii vor obține tot ceea ce doresc."

Pe ce se cheltuiesc banii în campanii?

Cu sute de milioane de cheltuit, campaniile și grupurile de presiune au multe decizii de luat. Dat fiind că rezultatul alegerilor poate depinde de un număr redus de voturi în state-cheie, campaniile își concentrează majoritatea bugetului acolo.

Aceste state sunt inundate de reclame politice. Locuitorii primesc apeluri de la susținători sau chiar vizite acasă de la cei care încearcă să îi convingă să voteze într-un anumit fel.

Alegerile din 2020 oferă o idee despre cum se cheltuiesc aceste sume imense, majoritatea mergând către publicitate.

În urmă cu patru ani, aproximativ 56% din buget era alocat pentru media, 10% pentru strângerea de fonduri și aproape 17% pentru cheltuieli de campanie și salarii, potrivit cifrelor de la OpenSecrets. Alte 6% mergeau către administrație, iar 4% erau alocate pentru strategie și cercetare. Restul era listat drept "neclasificabil."

Cheltuielile de campanie în 2024 probabil vor urma un model similar.