De ce și-a neglijat România fermierii în favoarea Ucrainei?

După negocierile de aseară, guvernul se angajează la noi cheltuieli pentru care trebuie să se îndatoreze: dincolo de plățile restante ale Agenţiei de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA), care vor fi făcute în regim de urgență, executivul va da un sprijin de 100 de euro pe hectar pentru culturile noi și va actualiza valoarea ajutorului de stat privind rambursarea accizei la motorină. În plus, ministrul Agriculturii a recunoscut că fermierii români au suferit pierderi din cauza importurilor făcute de Ucraina și, ca atare, vor fi despăgubiți. Nu e clar de ce nu au putut fi evitate aceste pierderi, cine e responsabil că agricultorii români au fost lăsați la urmă și care e valoarea oficială a despăgubirilor. Tot procesul le folosește însă extremiștilor, chiar dacă AUR a fost huiduit de manifestanți. Petre Daea, fostul ministru de resort, aprecia pierderile fermierilor la 417 de milioane de euro și era nervos că UE a evaluat totul la doar 45 de milioane.

1) Marii fermieri din România au primit de la aderarea țării la Uniunea Europeană până acum în jur de 10 miliarde de euro subvenții. În exercițiul bugetar european 2021-2027, România primește 51,2 miliarde de euro, din care 14 miliarde de euro sunt subvenții agricole, ceea ce înseamnă aproape 30% din suma totală destinată țării. Acești latifundiari care primesc subvenții nu sunt săraci. Au făcut profit ani de zile, iar acum au început să piardă, fiindcă piața nu funcționează bine, din cauza complicațiilor cu războiul, dar și fiindcă ei au făcut calcule greșite. 

2) Războiul din Ucraina a perturbat confortul și afacerile fermierilor din România, care n-au știut să se replieze. În plus, investițiile au fost minime, atât din partea statului, cât și din cea a latifundiarilor. Potrivit calculelor făcute de cursdeguvernare.ro, fără irigații, pe fondul scăderii prețurilor produselor agricole, ferma medie românească nu poate atinge pragul minim de rentabilitate. Pe scurt, în ultimii doi ani, costurile au crescut din cauza crizei energetice și a inflației, productivitatea muncii în agricultură a scăzut, iar prețurile la bursa cerealelor au scăzut permanent. Guvernul și fermierii ar fi trebuit să aibă un plan comun de prevenție pentru prăbușirea ce urma să vină.

3) Fermierii acuză guvernul că a pus deasupra intereselor agricultorilor români interesele Ucrainei. Totuși, premierul Marcel Ciolacu jură că „nici o grână nu se vinde din Ucraina pe teritoriul României”. Despre piața neagră a cerealelor lăsată liberă, cu gândul că ar putea ajuta la scăderea prețurilor, autoritățile nu spun nimic.

4) România se află printre cele cinci state care somează Comisia Europeană să introducă taxe de import pentru cerealele din Ucraina, invocând concurența incorectă. Știrea a fost dată de ministerul Agriculturii din Ungaria, pentru că România nu vrea deocamdată să defileze cu acest subiect. Un comunicat al autorităților de la Budapesta informează că miniştrii Agriculturii din Bulgaria, Polonia, Ungaria, România şi Slovacia au trimis o scrisoare Comisiei Europene în care îi cer să introducă taxe de import pentru cerealele din Ucraina, susţinând că produsele agricole ieftine din Ucraina le afectează pieţele de export. Fermierii din cele cinci state „au suferit pierderi semnificative", după ce anul trecut UE a suspendat cotele la import şi taxele vamale pentru cerealele din Ucraina. Miniștrii agriculturii din statele esteuropene nemulțumite îi mai cer Bruxelles-ului să verifice dacă producția exportată de Ucraina se aliniază standardelor UE. Fermierii români susțin că Ucraina exportă mult și ieftin și că aruncă pe piața europeană cereale de calitate inferioară. 

5) România nu a știut cum să-i ajute pe exportatorii ucraineni de cereale fără să-i saboteze pe fermierii români, iar acest heirup riscă să întărească pe termen mediu și lung înclinația suveranistă a electoratului autohton.

6) România nu are o strategie viabilă pentru agricultură. Politicile statului au fost adesea făcute în folosul unor baroni care au primit legi cu dedicație și facilități: de la Triță Făniță care primise Insula Mare a Brăilei de la PSD, la Ioan Niculae, fondatorul Interagro, care lua gaz aproape gratis pentru combinatul său de îngrășăminte de la guvernarea PDL. Lumea aceasta a politicienilor cu terminații în agricultură nu s-a terminat și, potrivit Ziarului Financiar, unul dintre benficiarii indirecți ai protestelor și a deblocărilor de fonduri care urmează, ar fi chiar senatorul Paul Stănescu, secretar general al PSD, care prin intermediului fiului său ar avea una dintre cele mai mari ferme din România și ar controla circa 40.000 de hectare. 

7) În loc să oprească protestele fermierilor și transportatorilor prin negocieri, guvernul a încercat să-i intimideze pe cei ieșiți în stradă și pe susținătorii acestora. Acțiunile în forță ale autorităților au culminat cu deschiderea a 24 de dosare penale pentru infracţiunea de instigare publică, în urma unor mesaje distribuite pe grupul de Whatsapp folosit de cei care participă la acţiunile de protest ale transportatorilor şi fermierilor. Sindicatul Europol recunoaște că polițiștilor și jandarmilor li s-ar fi cerut să oprească agricultorii și transportatorii care protestează. Mai multe organizații nonguvernamentale se arată îngrijorate de intimidările și abuzurile puterii, menționând că pe 14 ianuarie 2024, activista Angi Șerban a fost dusă la secția de poliție, de forțele de ordine, în urma unei postări pe Facebook în care critica intervenția în forță a autorităților publice la protestul transportatorilor. Angi Șerban a fost ridicată de forțele de ordine de la o adresă diferită de aceea pe care o are în actele de identitate, ceea ce sugerează că ar fi fost pusă deja sub supraveghere. 

Statul devine agresiv când nu are destule argumente, când nu are planuri, când nu știe nici cum să prevadă crizele, nici cum să le rezolve.