De la Cîțu la Ciucă sau despre falșii lideri ai PNL

Liberalii se pregătesc să-i dea premierului Nicolae Ciucă fotoliul de președinte al partidului. E o mișcare logică, pentru că primul ministru are nevoie de puterea acestei funcții în negocierile politice care au loc în coaliția de guvernare. Nu e, însă, nici logic, nici fairplay, felul în s-a organizat puciul împotriva lui Florin Cîțu: brusc toate organizațiile PNL din țară au decis simultan că Florin Cîțu, ales președinte PNL pe 25 septembrie 2021, trebuie înlocuit. Puciul a fost pus la cale în timpul vizitei acestuia în Statele Unite. Colegii lui de partid l-au lăsat să aibă întâlniri la nivel cât mai înalt, să facă invitații, să programeze întâlniri viitoare, și pe urmă i-au tras preșul de sub picioare, în așa fel încât căzătura să-i provoace nu doar durere, ci și rușine. Această răzbunare pregătită de cei care l-au susținut cu o pasiune excesivă și abruptă să devină președinte al partidului împotriva lui Ludovic Orban, pare fără sens la prima vedere.

Poate că Florin Cîțu ar fi acceptat să-și dea demisia după o discuție onestă, fără circul, umilirea și mișcarea de forță a partidului, dar se pare că președintele Klaus Iohannis și apropiații acestuia au decis altfel.

În urmă cu un an, Klaus Iohannis i-a făcut pârtie, nu doar pentru că trebuia să scape de Orban, un politician răzvrătit și uns cu toate alifiile, ci și fiindcă Florin Cîțu era prim-ministru și avea nevoie de greutatea funcției de lider al PNL în discuțiile cu ceilalți șefi de partid din coaliție. 

Florin Cîțu, mai degrabă un tehnician decât un om politic, părea omul potrivit pentru Iohannis: ascultător, fără carismă, fără priză la mase, cu o susținere precară în PNL, deci ușor de dat la o parte, atunci când vremurile nu-i erau favorabile. Mișcări imprudente și destul de arogante au dus la prăbușirea lui și imediat după ce a fost ales șef al PNL, guvernul său a primit un vot de neîncredere în parlament.

Căderea cabinetului Cîțu, după toată strădania lui Klaus Iohannis de a-i convinge pe liberalii cu notorietate să-i facă laudatio acestuia, adesea împotriva voinței lor, a creat frustrare și nemulțumire, așa că mazilirea a avut loc fără niciun fel de opoziție și chiar cu oarecare avânt revanșard.

La fel ca Florin Cîțu, acum jumătate de an și lui Nicolae Ciucă i se pare că merită să devină lider PNL. Și tot la fel ca Florin Cîțu, nici generalul Ciucă nu are susținere în partid, mai ales că e nou venit: a intrat în PNL cu două luni înainte de alegerile parlamentare din 2020 și a fost pus imediat pe listele candidaților eligibili la Senat. O ascensiune care i-a enervat pe mulți dintre cei care muncesc și cotizează de ani de zile.

Poate că nici promovarea aceasta rapidă nu ar fi problematică dacă Nicolae Ciucă ar avea stofă de lider, dacă ar fi fost un promotor talentat și convins al liberalismului, dacă ar fi avut notorietate și priză la mase.

De mai multă vreme, problema cea mai mare a liberalilor e că-și măsluiesc singuri alegerile, că nu mizează pe meritocrație, că nu răsplătesc munca și loialitatea membrilor care au dovedit o perioadă lungă de timp răbdare și devotament și mai ales a celor care au rezultate evidente, validate la vot, cum e cazul lui Ilie Bolojan de la Oradea sau a lui Emil Boc de la Cluj.  Amândoi au discurs, au demonstrat ce pot, sunt dedicați, n-au intrat în jocuri mici, au experiență politică.

În schimb, Klaus Iohannis a preferat mereu lideri precari, care nu au avut nici măcar recunoașterea liberalilor: a început cu Alina Gorghiu, a continuat cu Raluca Turcan (interimar), a fost apoi Ludovic Orban, Florin Cîțu și urmează Nicolae Ciucă: generalul acuzat că și-a plagiat teza de doctorat.

Generalul are calități de front, execută ordine și dă comenzi, scurte și la obiect. Spre deosebire de Cîțu, care nu are dicție, dar are ce spune, Nicolae Ciucă e inconsistent, nu stăpânește fenomenul economic, face eforturi mari să lege două fraze coerente și nu are experiență politică: nici nu prea îi pasă, fiindcă muncește pentru el mai ales Marcel Ciolacu, liderul PSD, care pare să fie principalul său comunicator. El a fost de altfel cel mai nemulțumit de Cîțu, pentru că fostul lider liberal a demontat, în ultima vreme, o serie de inițiative populiste ale guvernului, cu argumentația că vor accentua criza economică.

PNL va rămâne în continuare în umbra social-democraților, care sunt antrenați, știu ce vor și au instrumentele necesare pentru a acapara, direct sau indirect, pârghiile cele mai importante ale politicii autohtone. Purtătorii de cuvânt ai puterii vor fi aceiași: ministrul Sănătății, Alexandru Rafila, ministrul Apărării, Vasile Dîncu, președintele PSD, Marcel Ciolacu. În spatele lor va răspunde, din când în când, timid și neconvingător, generalul Nicolae Ciucă.

Liberalii români lucrează cu majorități

"Cum vedeți această mişcare a lui Florin Cîțu? V-aţi fi așteptat să îl lase singur colegii? A primit un telefon de la Cotroceni, ce s-a întâmplat?", l-a întrebat jurnalista Mihaela Bîrzilă pe analistul politic Bogdan Chirieac, la Antena 3.

"Este greu de estimat actuala poziţie a PNL. Probabil că de jenă colegii săi nu au venit la sediul partidului. Omul venise la partid să îşi prezinte demisia, după puciul organizat în urma vizitei sale în SUA. Dând de-o parte semnalul pe care îl dăm partenerului strategic - că Florin Cîțu s-a dus în calitatea sa de preşedinte al Senatului şi preşedinte PNL - acolo a avut loc o întâlnire cu Nancy Pelosi, cu preşedinta Băncii Mondiale. Când a ajuns acasă, l-au dat jos din funcție.

PNL nu a avut puterea să se prezinte în faţa lui Florin Cîțu pentru a-i primi demisia, nu pentru altceva. A demisionat, domnul prim-ministru Ciucă va fi numit şi preşedinte PNL. Sunt convins că lucrul acesta va avea o importanţă copleşitoare asupra calităţii guvernării. Până acum, de-asta nu a guvernat Guvernul bine fiindcă domnul general Ciucă nu era şi preşedinte PNL", și-a încheiat analistul politic Bogdan Chirieac opinia, într-o notă ironică.

Gheorghe Flutur, șef interimar la PNL după demisia lui Florin Cîțu din 2 aprilie, a explicat, duminică seară, la Antena 3, cum a început ”mini-criza” partidului: ”Primii au fost din zona de Sud (…) Deciziile au fost luate în câteva ore, oamenii voiau schimbare”. Flutur a evitat să numească liderul liberal din zona de sud care a avut inițiativa schimbării.

”Suntem într-o situație dificilă, cu premier la guvernare, nu puteam prelungi criza, propunerea era să terminăm totul într-o săptămână (…) PNL are capacitatea să închidă foarte repede acest subiect (…) Azi au venit aproape toți colegii la Consiliul Național. Partidul are o capacitate fantastică de a îmbunătăți lucrurile din mers. Deciziile s-au luat în câteva ore, oamenii voiau o schimbare. Primii cred că au fost din Sud, nu știu să spun, din zona de sud. Nu-mi dau seama care (Motreanu, Iulian Dumitrescu?, n.red.). Partidul are o reacție foarte hotărâtă, săptămâna asta se calmează lucrurile (…) S-a înrăutățit viața oamenilor, s-au scumpit carburanții, prețurile, trebuie o ședință de urgență în coaliție, de asta trebuie să ne preocupăm. Săptămâna asta trebuie să avem o întâlnire la coaliție, este foarte important. Atributul pentru mine este să organizez Congresul de săptămâna viitoare (…) Sper că am intrat în zodia stabilității. Avem obligația unei stabilități, conjunctura economică, geopolitică ne obligă”, a mai spus Flutur.