Democrații vor să convingă Bruxellesul

La 16 iunie, Comisia de la Veneția a constatat că proiectul PDM-PSRM de înlocuire a actualului sistem electoral proporțional (pe liste de partid) nu a întrunit „consens larg”, iar în condițiile Moldovei un sistem electoral mixt ar conduce la creșterea importanței banilor în politică. Comisia de la Veneția a menționat foarte clar că nu recomandă Moldovei trecerea la sistemul electoral mixt.

Reacția exponenților guvernării oligarhice de la Chișinău a fost una confuză. Pe de o parte, fruntașii PDM au spus că vor ține cont de „recomandările tehnico-juridice” ale Comisiei de la Veneția, iar pe de altă parte - că nu vor renunța la inițiativa privind trecerea la sistemul mixt. Două declarații care se bat cap în cap. În aceeași zi în care au făcut aceste declarații, liderii democrați au fost invitați la Bruxelles, pentru a-și preciza intențiile. La Bruxelles au mers președintele Parlamentului, Andrian Candu, premierul Pavel Filip, șeful fracțiunii parlamentare a PDM, Marian Lupu, dar și liderul PDM, Vlad Plahotniuc.

Pavel Filip s-a întâlnit marți cu președintele Consiliului European, Donald Tusk, care l-a atenționat pe oficialul moldovean asupra necesității de a pune „în totalitate” în aplicare recomandările Comisiei de la Veneția. Iar pentru a nu lăsa loc de nici un fel de interpretări, secretarul Comisiei de la Veneția, Thomas Markert, a precizat, într-un interviu pentru Europa Liberă, că principala concluzie a avizului Comisiei este că „schimbarea sistemului electoral nu este recomandată în cazul Moldovei”.

Filip a condiționat continuarea reformelor?

Premierul moldovean l-a asigurat pe Donald Tusk că „majoritatea recomandărilor Comisiei de la Veneția vor fi luate în considerare, pentru a  fi respectate toate normele democratice”, dar i-a transmis oficialului european că ar dori „ca UE să nu lege primirea ajutorului financiar de 100 de milioane de euro de posibilitatea schimbării sistemului de vot”, argumentând că astfel vor fi continuate reformele pe care Guvernul le-a început.

Marți, Comisia de Comerț Internațional din Parlamentul European a aprobat recenta înțelegere între instituțiile puterii din UE privind ajutorul financiar de 100 de milioane de euro pentru Republica Moldova și condițiile acordării lui. În avizul Comisiei se menționează atât necesitatea ajutorării Republicii Moldova, cât și datoria Chișinăului de a respecta „regulile democratice, inclusiv sistemul parlamentar pluripartit”.

La rândul său, Vlad Plahotniuc i-a asigurat pe liderii grupului Alianței Progresiste a Socialiștilor și Democraților din Parlamentul European (APSD) că dezbaterile privind trecerea la sistemul electoral mixt în Republica Moldova vor continua: „Vom continua dezbaterile și vom ține cont de recomandările Comisiei de la Veneția când vom vota în a doua lectură proiectul de trecere la sistemul electoral mixt”, ar fi asigurat Plahotniuc. Potrivit unui comunicat al PDM, liderii APSD au încurajat guvernarea de la Chișinău să continue procesul de apropiere de Uniunea Europeană.

Iar vicepreședinta grupului Alianța Liberalilor și Democraților pentru Europa (ALDE) din Parlamentul European, Norica Nicolai, l-ar fi încurajat pe Plahotniuc și PDM să respecte recomandările tehnico-juridice ale Comisiei de la Veneția, precizând că „oportunitatea politică nu e tema experților Comisiei de la Veneția”: “Chestiunile de oportunitate politică trebuie decise de parlamentele naționale prin consultarea tuturor partidelor politice”, a spus Norica Nicolai. Potrivit ei, Uniunea Europeană nu poate impune unui stat un anumit sistem de vot și nu trebuie să condiționeze asistența macrofinanciară pentru Moldova cu păstrarea actualului sistem electoral.

Aceste reacții sunt intens mediatizate la Chișinău de presa controlată de regimul oligarhic, fiind interpretate ca sprijin al UE pentru inițiativa PDM-PSRM de schimbare a sistemului electoral.

Vlad Plahotniuc s-a întâlnit la Bruxelles și cu europarlamentarii care se opun introducerii sistemul electoral mixt în Republica Moldova, inclusiv cu Cristian Preda din grupul Popularilor Europeni, cel mai aprig critic al regimului instituit la Chișinău de oligarhul Plahotniuc. Preda a reiterat și cu această ocazie că nu crede oportună modificarea sistemului electoral în Moldova, atenționând asupra riscului dispariției pluripartitismului în cazul trecerii la sistemul mixt, adică asupra pericolului instituirii dictaturii.

Competiție: Cine renunță primul la inițiativa privind sistemul mixt - Plahotniuc sau Dodon?

În timp ce, la Bruxelles, liderii PDM promit că proiectul controversat privind trecerea la sistemul electoral mixt va fi ajustat la recomandările Comisiei de la Veneția, la Chișinău, președintele Igor Dodon, care controlează fracțiunea socialiștilor din Parlament, a înaintat patru condiții pentru votarea proiectului în a doua lectură de către socialiști: „Unu - suntem categoric împotriva reducerii pragului electoral pentru partide. Să rămână pragul actual de 6%. Doi - trebuie să se desfășoare doar un singur tur de alegeri, va fi ales deputatul care va acumula cele mai multe voturi. Trei - numaidecât trebuie să fie delimitate locurile de deputat pentru reprezentanții Transnistriei; acestea trebuie să fie nu locuri libere destinate transnistrenilor, dar locuri reale pentru reprezentanții regiunii. Patru - trebuie să fie deschise secții de votare suplimentare pentru diaspora, mai ales în Federația Rusă”. Dodon a menționat că dacă deputații care deservesc guvernarea nu vor fi de acord cu cel puțin una din aceste „condiții principiale”, socialiștii nu vor susține proiectul în a doua lectură.

De fapt, inițiativa privind trecerea la sistemul mixt nu aparține PDM, ci lui Igor Dodon. Democrații au bulversat timp de două luni cetățenii, prin intermediul posturilor TV pe care le controlează, cu o inițiativă privind trecerea la sistemul uninominal, pentru ca în cele din urmă, cu puțin timp înaintea avizului Comisiei de la Veneția, să îmbrățișeze sistemul mixt propus de Dodon de dragul a ceea ce Andrian Candu a numit „consens politic”.

Cum poate fi „înmormântată” onorabil inițiativa privind trecerea la sistemul mixt?

Matematic, democrații (care controlează 42 mandate de deputat din 101) pot vota în a doua lectură proiectul propus de Igor Dodon și fără socialiști, dar numai dacă votează și popular-europenii (10 deputați) lui Iurie Leancă. După excluderea de la guvernare a PL, fostul premier Leancă a devenit vicepreședinte al Parlamentului și a declarat că „popular-europenii sunt parte a majorității parlamentare” - o majoritate parlamentară gestionată de PDM.

Totuși, liderul grupului popular-europenilor, Valeriu Ghilețchi, a spus că aceștia vor vota în a doua lectură inițiativa privind trecerea la sistemul mixt doar cu anumite condiții: „Vom vota în lectura a doua sistemul mixt cu condiția că vor fi luate în calcul recomandările Comisiei de la Veneția și propunerile noastre. Este vorba de renunțarea la ideea revocării deputaților, formarea circumscripțiilor pentru diasporă și pentru cei din stânga Nistrului, finanțarea și mediatizarea campaniilor electorale și coborârea pragului electoral”, a precizat Ghilețchi.

Astfel, dacă socialiștii și popular-europenii rămân pe poziții (condițiile lor se resping reciproc), inițiativa privind votul mixt este sortită eșecului.

De ce atâta grabă?

Democratul Sergiu Sîrbu susține că urmează ca „pe platforma Comisiei juridice a Parlamentului să fie inițiate dezbateri pentru definitivarea proiectului pentru lectura a II-a: Toate recomandările Comisiei de la Veneția, împreună cu amendamentele deputaților și cu propunerile din partea societății civile, vor fi analizate în cadrul dezbaterilor publice pe platforma Comisiei juridice”. Cert este, potrivit lui Sîrbu, că „proiectul definitivat trebuie votat în a doua lectură până la sfârșitul lunii iulie”: „Avem anumiți termeni ce țin de modificarea legislației - cu cel târziu un an înainte de alegeri”. Aceasta în condițiile în care următoarele alegeri parlamentare sunt preconizate pentru 2018.

Schimbarea sistemului electoral - salvarea oligarhului-șef

Potrivit studiului „Oligarhii din Ucraina, Moldova şi Georgia - obstacole cheie în calea reformelor”, realizat de experți din cele trei state, Wojciech Konończuk, Denis Cenușa şi Kornely Kakachia, „Moldova reprezintă cel mai avansat model de capturare a statului din Europa”. Studiul descrie portofoliul de active economice ale oligarhilor din cele trei țări, definește natura influenței lor asupra elaborării politicilor publice și scoate în evidență dezavantajele pe care oligarhia le comportă pentru buna guvernare a acestor țări. Conform studiului, oligarhia se prezintă în Republica Moldova în forma sa severă, manifestată prin fenomenul de „stat capturat” - „avem un oligarh cu poziție dominantă, care nu are concurenți. Multe dintre domeniile cele mai importante, în special cele din sectorul de drept, precum Procuratura Generală şi Centrul Național Anticorupţie, sunt controlate de Vlad Plahotniuc."

Din cauza corupției politice și a proastei guvernări, care a condus la creșterea sărăciei, PDM și liderul acestei formațiuni, Vlad Plahotniuc, au ajuns cei mai detestați - PDM cu o cotă de popularitate de 3%, iar Vlad Plahotniuc cu un anti-rating de peste 90%, potrivit sondajelor de referință. În aceste condiții, schimbarea sistemului electoral ar fi unica posibilitate a PDM de a se menține în ecuația guvernării după alegerile din 2018, iar pentru Plahotniuc ar fi unica șansă de a rămâne în libertate, spun unii analiști politici locali.

„Interesele oligarhice reprezintă principalul obstacol în calea reformelor. Orice program de modernizare sistemică a statului ar reprezenta o amenințare la adresa intereselor oligarhilor. Prin urmare, ei au încercat să folosească instrumentele disponibile pentru a influența procesul de reformă, pentru a se asigura că nu le afectează afacerile”, se mai arată în studiul citat.

Luxul, asimetric cu sărăcia din Moldova, la care Plahotniuc nu poate renunța

Potrivit presei de la Chișinău, oligarhul Plahotniuc a ales să zboare la Bruxelles cu aceeaşi aeronavă a companiei PrivaJet din Malta cu care acum o lună a zburat în SUA. Asta chiar dacă Chişinăul are legătură aeriană cu Bruxellesul prin intermediul unei curse regulate operate de compania de stat „AirMoldova”. Aeronava de tip Boeing 737-7BC BBJ cu numărul de înregistrare 9H-BBJ, a aterizat pe pista aeroportului din Chișinău luni după amiaza. Marți 20 iunie, avionul a decolat spre Bruxelles, unde se află și la această oră. Potrivit unor surse, citate de presa de la Chișinău, o oră de zbor cu o aeronavă de acest costă aproximativ 30 000 de dolari. Nu se știe, însă, cum este taxat timpul de așteptare.

Tot zilele acestea, la Bruxelles, se află și principalul lider al opoziției pro-europene din Moldova, Maia Sandu, lidera Partidului Acțiune și Solidaritate, care participă la o reuniune a PPE. Maia Sandu și Andrei Năstase, liderul Partidului Platforma Demnitate și Adevăr, au atenționat în repetate rânduri partenerii de dezvoltare ai Republicii Moldova asupra alunecării Moldovei spre dictatură, acuzându-l pe Vlad Plahotniuc de transformarea instituțiilor statului în filiale de partid. „Forurile europene au dat o palmă grea guvernări mafiote de la Chișinău. Noi nu mai suntem singuri în fața tăvălugului mafiot al lui Plahotniuc, dar o lovitură de grație regimului hibrid trebuie și i-o putem administra doar noi, cetățenii cu demnitate ai acestui stat”, a declarat Năstase după ce avizul Comisiei de la Venția a fost făcut public.