Deşeurile alimentare dăunează mediului
24 aprilie 2019În ziua în care Jonas Korn a decis să "salveze" produse de patiserie care urmau să ajungă la pubela de gunoi plouă cu găleata. Este o zi de sâmbătă, ora 12, şi brutăria Falland din Leipzig stă să-şi închidă porţile. Cinci tăvi cu prăjituri, gogoşi şi tarte rămase nevândute sunt deja aliniate pe o tejghea la intrare. În spatele lor sunt zece lăzi pline-ochi cu chifle, covrigi şi pâini. "Dacă s-ar arunca tot ce e aici la gunoi, s-ar umple pubela. O pubelă de 120 de litri", îşi spune în gând studentul în vârstă de 26 de ani.
Pentru a împiedica aruncarea la gunoi a mărfii nevândute, pentru a o recupera şi împărţi celor nevoiaşi, Jonas colaborează cu trei voluntare ale organizaţiei Foodsharing. Platforma internet asigură comunicarea între 50.000 de "salvatori" de alimente şi întreprinderi dispuse să pună la dispoziţia lor alimente în loc să le arunce la gunoi.
"Potrivit unor estimări din anul 2011, o treime din alimentele produse la nivel global ajunge la gunoi", afirmă Rosa Rolle, coordonator de proiecte în cadrul programului Food Loss and Food Waste al Organizaţiei Mondiale pentru Alimentaţie FAO.
În total, aceasta înseamnă că 1, 3 miliarde de tone de alimente nu sunt consumate anual. Luate împreună, aceste deşeuri alimentare produc 3,6 gigatone de dioxid de carbon, potrivit estimărilor FAO.
În acest calcul nu intră şi emisiunile de CO2 care apar atunci când sunt defrişate păduri pentru apariţia unor păşuni sau pentru plantaţii de soia sau ulei de palmier. Dacă producţia de alimente ar fi o ţară, aceasta s-ar clasa pe locul trei la emisiile de CO2, după SUA şi China.
Cine are mult, aruncă mult
Cele mai multe alimente ajung la gunoi în ţările industrializate. Potrivit estimărilor FAO, în Europa se aruncă la gunoi anual în medie 95 de kilograme de alimente pe cap de locuitor. În ţările sărace din Africa se aruncă la gunoi în acelaşi interval de timp doar şase kilograme de alimente pe cap de locuitor.
"În ciuda unor progrese şi a unor iniţiative bune pentru redistribuirea alimentelor, în continuare ajung la gunoi prea multe alimente. Din gropile de gunoi ajung în atmosferă o sumedenie de gaze care dăunează climei", afirmă Rolle. Problema este următoarea: indiferent că e vorba de carne sau pâine, deșeurile alimentare ajunse la groapa de gunoi accelerează transformările climatice fiindcă emană gaz metan.
O alternativă ar fi refolosirea ecologică a deşeurilor alimentare la nivel industrial. Această revalorificare ar putea avea loc în instalaţii de producţie a biogazului, unde gazul rezultat din putrezirea deşeurilor alimentare ar putea produce curent şi căldură. În urma acestui proces ar rămâne un soi de pastă, foarte fluidă, din care se poate prepara un îngrăşământ de mare calitate pentru agricultură. Din păcate, doar 17 la sută din gunoiul organic din UE este transformat în îngrăşământ.
Această transformare în îngrăşământ se petrece şi la Leipzig, dar nu este, totuşi, un motiv pentru Jonas să risipească alimentele. "Păi aşa s-ar putea arunca direct tot ce se află într-un supermagazin în instalaţia de biogaz", glumeşte Korn. El şi fiecare din însoţitoarele sale cară trei până la patru sacoşe pline ochi cu produse de patiserie şi panificaţie, cedate de conducerea brutăriei Falland. "Unele alimente le voi consuma chiar eu, altele le voi da prietenilor şi cunoscuţilor mei", spune Carolina, o tânără participantă la "acţiunea de salvare". Sigur, prioritate absolută au organizaţiile de ajutor social, subliniază Korn. El verifică încă o dată dacă sacoşele sunt bine fixate în remorca bicicletei. Încă plouă cu găleata. Speră că nu se va uda nimic şi calcă energic în pedale.
Kerstin Palme