Din cauza crizei, islandezii fug de pe insula lor

În ultimele luni, sute de islandezi s-au mutat în ţara vecină şi se estimează că, până la sfârşitul anului, numărul acestora va fi de circa o mie de persoane. Pentru Islanda, a carei populaţie se ridică la aproximativ 300.000 de locuitori, noua tendinţă nu e deloc de neglijat. Din cauza crizei, experţii se tem că fenomenul "brain drain" va afecta şi micuţa ţară lovită de recesiune mai mult ca oricare alt stat european.

"Îmi termin a doua facultate şi, la anul, emigrez în Norvegia sau în Olanda" – acesta este planul lui Atli Steinn Gudmundsson. Bărbatul, în vârstă de 35 de ani, nici nu se gândeşte să-şi petreacă următorii ani în Islanda şi să contribuie, prin taxele şi impozitele reţinute din salariu, la stingerea datoriilor apărute în urma colapsului financiar şi economic al ţării. "Jumătate din prietenii noştri s-au mutat deja în Norvegia. Nici ceilalţi nu resping aceasta posibilitate numai că spun că, mai degrabă, s-ar îndrepta către Germania, Franţa sau Marea Britanie. În orice caz, mai toţi s-au gândit să emigreze", spune Atli.

În Reykjavik, cuvântul "plecare" este aproape pe buzele tuturor. Mulţi tineri se gândesc că mai bine ar studia o vreme în străinătate decât să mai rămână încă o iarnă întunecată şi lungă în Islanda. "Ar fi îngrozitor dacă, din cauza actualei situaţii economice, elita ar părăsi Islanda sau studenţii care învaţă acum în străinătate nu s-ar mai întoarce", afirmă ministrul economiei Gylfi Magnússon.

Cifrele de afaceri ale agenţiilor imobiliare care au intermediat închirierea unor locuinţe peste hotare şi cele ale firmelor de transport de mobilă în străinătate au crescut cu 20% în comparaţie cu cele de anul trecut. În Norvegia, piaţa locurilor de muncă este generoasă. În propria lor ţară, islandezii sunt nevoiţi să achite impozite mai mari şi să accepte reduceri salariale. Mai mult, şomajul ia proporţii ameninţătoare pe masură ce se apropie toamna, întrucât scade numărul slujbelor de sezon.

Ministrul economiei speră totuşi că populaţia insulei va avea răbdarea şi bunăvoinţa să treacă peste această perioadă dificilă: "Chiar dacă, pe termen scurt, nu sunt semne că situaţia Islandei se va îmbunătăţi, pe termen lung, perspectivele nu sunt chiar aşa de sumbre. Şi alte ţări au greutăţi, deci există posibilitatea ca, cei care pleacă, să întâmpine probleme şi în alte părţi ale lumii."

Din păcate, mulţi islandezi cu înaltă calificare nu pot şi nici nu vor să mai aştepte până îşi revine economia. Printre aceştia se numără şi Jakob Lindal, şeful unui birou de arhitectură. Din cauza crizei, Lindal a fost nevoit să-şi concedieze toţi angajaţii. După recesiune se gândeşte să-i reangajeze numai că… "Unul se pregăteşte să plece în Jamaica, altul e în nord la o fermă, iar un al treilea s-a dus în Norvegia… Şi dacă nu le oferim un loc de muncă în următoarele luni, îi pierdem pentru totdeauna."

Şi Gudny Isleifsdottir, profesoară şi bibliotecară, vrea să plece în Scandinavia. Fără un contract de muncă ar fi prea riscant să părăsească Islanda, spune ea. "Dar dacă îmi găsesc un job nu stau niciun minut pe gânduri. Pot să lucrez chiar şi într-un magazin, nu contează. Tot ce vreau e o şansă ca să pot pleca de aici."

Autori: Susanne Henn, Claudia Ştefan
Redactor: Vlad Mixich