Elmar Brok: Dacă guvernează singur, Cameron este şantajabil

David Cameron, vechiul şi noul premier britanic, a promis conaţionalilor săi că vor fi chemaţi să decidă asupra apartenenţei la Uniunea Europeană nu mai târziu de 2017. Nu este deci de mirare că alegerile din Marea Britanie au fost urmărite cu deosebită atenţie şi de cercurile politice de la Bruxelles. Elmar Brok, europarlamentar german din partea CDU şi şef al comisiei de politică externă, a acordat un interviu DLF, postul public de radio din Germania.

DLF: Domnule Brok, la ce vă gândiţi mai mult? La bucuria conservatorilor care au câştigat alegerile categoric sau la îngrijorarea multor politicieni europeni, care, iată, au aflat că în Marea Britanie va exista un referendum până în 2017?

Brok: Cred că la ambele lucruri. Dacă David Cameron a câştigat majoritatea absolută, acest lucru nu înseamnă nimic altceva decât că euroscepticii îl vor şantaja fără încetare. Evident, în această situaţie, politica guvernului britanic ar putea căpăta accente şi mai eurosceptice. Asta ar însemna că, pe viitor, un an sau doi, vor apărea mari provocăril în dialogul cu Marea Britanie.

DLF: Puteţi fi mai precis? Vă aşteptaţi la solicitări şi mai ample din partea Londrei, de reforme din ce în ce mai profunde? La ultimatumuri din partea Marii Britanii, astfel încât la referendum să poată fi decisă rămânerea ţării în UE? Sau mai degrabă la felul în care Cameron ar putea să evite un astfel de pas?

Brok: Ţelul lui David Cameron este, în mod clar, de a rămâne în UE. El doreşte însă prin această metodă să îi mulţumească şi pe sceptici. Am mari îndoieli în această privinţă, pentru că pe mulţi dintre aceşti sceptici îi cunosc foarte bine şi ei vor cere din în ce în ce mai mult. Ei vor ca ţara să iasă din Uniunea Europeană şi nu ştiu ce ar putea face Cameron, care nu se poate baza pe un partener de coaliţie pentru a echilibra situaţia. Situaţia politică a Marii Britanii este foarte critică, vremurile se anunţă grele, dacă ne uităm că liberal-democraţii - până acum forţa politică pro-europeană din coaliţie - au pierdut categoric alegerile, iar ţara este divizată într-atât de mult încât conservatorii şi laburiştii practic nu sunt reprezentaţi în Scoţia, unde naţionaliştii au câştigat aproape toate voturile.

DLF: Ce ar trebui să facă Europa, dacă într-adevăr David Cameron va fi "ghidat" spre o politică din ce în ce mai dură de către eurosceptici? Ce ar trebui să facă europarlamentarii, Comisia Europeană şi celelalte state membre?

Brok: Înainte de orice cred că trebuie să recunoaştem rezultatul alegerilor. Nu este nimic greşit în acest lucru, dar trebuie să afirmăm clar că există o nevoie de reforme şi că nu ne vom lăsa şantajaţi de nicio ţară. Desigur, este corect să încercăm ca extinderea monedei euro, proces pe care Marea Britanie îl respinge, să nu afecteze negativ această ţară, lucru pe care îl putem reglementa cu ajutorul unor acorduri. În sprijinul unor doleanţe, precum o mai bună funcţionare a administraţiei europene şi mai puţină legislaţie, vine chiar Comisia Europeană condusă de Juncker. Abordarea acesteia este diferită şi nu se exagerează cu legiferarea, lucru pe care nici noi nu l-am agreat, ci se concentrează asupra esenţialului. Londra mai are o dorinţă, respectiv amendarea formulării "an ever closer union" - o Uniune Europeană mai strânsă. Această formulare a fost introdusă în Tratatul de la Maastricht chiar de premierul conservator John Mayor. Poate că astfel poate fi explicat şi sensul ei. Nu cred însă că se poate modifica tratatul (...). O atare ajustare ar trebui ratificată în 28 de ţări, operaţiune care ar dura ani de zile şi care s-ar încheia înainte de referendumul britanic din 2017. Se pune întrebarea dacă nu ar putea exista, sub limita tratatului, posibilităţi de negociere care să îi ofere lui Cameron posibilitatea de a organiza referendumul şi de a spune el însuşi că este favorabil rămânerii în Uniunea Europeană.

DLF: O cerere esenţială a britanicilor priveşte restricţionarea libertăţii de mişcare. Sunt, în context, invocaţi aşa-numiţii imigranţi a sărăciei, de pildă din România şi Bulgaria. Această dorinţă a Marii Britanii este împărtăşită şi de alte state europene.

Brok: Aveţi în totalitate dreptate. Ştim însă că decizia Curţii Europene de Justiţie din luna decembrie a stabilit că există această posibilitate - invocată de Marea Britanie. În interiorul UE, cine pleacă dintr-o ţară în alta, dar nu are loc de muncă, nu are drept la ajutor social şi la alte ajutoare. Din acest punct de vedere, cred că trebuie să ţinem cont mai mult de aceste posibilităţi, stipulate de lege. Discuţia există şi în alte ţări şi cred că se poate ajunge la o soluţie. Trebuie însă să fie limpede pentru toată lumea ceea ce a declarat inclusiv cancelara Merkel: în Europa, libertatea de mişcare nu trebuie să fie pusă în pericol. Ea este una din cele patru libertăţi pe care le avem. Or, o modificare în acest sens ar însemna automat o modificare a tratatelor. Cameron nu poate aştepta acest lucru.

DLF: Care credeţi că sunt şansele ca Marea Britanie să rămână în UE după referendum? Sunt ele mai mari acum, după alegeri, sau dimpotrivă?

Brok: Aproape că îmi doresc să aibă loc un referendum şi să se clarifice situaţia. Ştim, din sondaje recente, că 60-70 la sută dintre britanici vor să rămână în UE. Sper ca premierul Cameron, acum că a câştigat alegerile, să poată să se dezbare de populism.