Se mută industria germană în SUA?

Firmele din Germania iubesc America. Aproximativ 5600 dintre ele investesc pe piaţa americană, potrivit Camerei de Comerţ Germano-Americane. Volumul de investiţii înregistrat în septembrie 2022 a fost de aproape 650 de miliarde de dolari. Nu doar concerne mari cum ar fi Siemens, Volkswagen sau Linde vor să-şi extindă prezenţa în SUA, în parte cu capacităţi de producţie cu totul noi.

"Există motive diverse pentru asta", a explicat pentru DW Dirk Dohse, expert în materie de concurenţă în cadrul Institutului Kiel pentru Economie Mondială. "Un motiv este creşterea tensiunilor geopolitice. SUA sunt privite de multe firme germane ca un 'port sigur'. Alte motive sunt energia mult mai ieftină acolo decât în Germania şi subvenţiile extrem de generoase, în cadrul Inflation Reduction Act."

Inflation Reduction Act (IRA) atrage întreprinderile

Inflation Reduction Act (IRA) este un program de subvenţionare al administraţiei Joe Biden, dotat cu sute de miliarde de dolari. Deşi are această denumire, el nu se ocupă atât de combaterea inflaţiei, cât de protecţia climei. Din cele 430 de miliarde aflate la dispoziţia IRA, 370 de miliarde sunt pentru subvenţionarea tehnologiilor care reduc emisiile de CO2 şi a securităţii energetice, restul vor fi cheltuiţi pentru prevenţie medicală.

Subvenţiile şi înlesnirile fiscale sunt însă cuplate de obligaţia ca firmele care profită de IRA să folosească produse din SUA sau să producă ele însele în SUA. Astfel, cumpărătorul unei maşini electrice americane, a cărei baterie a fost produsă tot în SUA, primeşte, de pildă, o bonificaţie de 7500 de dolari. Subvenţionate sunt şi turbinele eoliene sau panourile fotovoltaice cu componente din SUA. Din perspectivă americană, sunt acceptabile şi subansambelele din ţări cu care SUA are un acord de liber-schimb - de exemplu Mexic şi Canada.

Întreprinderile reacţionează deja

IRA produce deja întârzieri şi ameninţă să închidă fabrici de baterii pentru maşinile electrice din Germania. De exemplu fabrica Tesla de la Grünheide, din apropiere de Berlin, sau firma suedeză Northvolt, care avea de gând să construiască o fabrică la Heide (landul Schleswig-Holstein), dar care în cele din urmă a decis să investească în SUA.

Este acesta un semnal de alarmă pentru Germania? Începând din 2016, aportul industriei prelucrătoare la PIB este în scădere, dar este o scădere de la un nivel anterior foarte ridicat. "Nu văd o amplă dezindustrializare", a declarat expertul Dohse.

Cancelarul german Olaf Scholz şi preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, s-au dus deja în vizită la preşedintele SUA, Joe Biden, avertizându-l asupra efectelor subvenţiilor americane asupra întreprinderilor europene.

Imediat după aceea s-a făcut cunoscut că şi Bruxelles-ul va prezenta un program de stimulare a industriei verzi şi va acorda statelor membre mai multe libertăţi pentru a-şi subvenţiona industria proprie.

Primejdia unei spirale a subvenţiilor

Economiştii apreciază că această confruntare este periculoasă. "Nu cred că trebuie să participăm la această cursă a subvenţiilor", avertizează Dohse. "În cele din urmă, este vorba despre banii contribuabililor. Şi trebuie analizat dacă sunt în beneficiul societăţii pe termen mai lung."

Chiar dacă nu este deloc îmbucurător când firme, de pildă, din domeniul 'Green Technologies', care au fost încurajate de Germania cu bani de la buget, respectiv cu fonduri ale UE, se mută acum în SUA, dar a arunca după acestea cu alţi bani de la buget nu poate fi o soluţie.

În Germania există, comparativ cu SUA, o serie de dezavantaje, de pildă costul muncii, lipsa personalului calificat şi infrastructura digitală slabă, față de alte ţări ale lumii. Dar cel mai criticate sunt preţurile la energie, foarte ridicate şi comparativ cu nivelul internaţional. Energia se scumpise deja în Germania înaintea invaziei ruse în Ucraina.