Euro şi pentru Letonia

Milda ar trebui să îi convingă pe letoni: portretul tinerei din Riga se regăseşte pe mondele de 1 şi 2 euro. Fata a mai înfrumuseţat o monedă - lat-ul - introdusă în circuit după declaraţia de independenţă din 1918. Cel mai faimos designer de monezi al ţării a dedicat moneda de 5 laţ iubirii sale platonice, tinerei de 29 de ani Zelma Brauere, cunoscută sub numele de Milda.

Mai târziu, Letonia devenea parte a Uniunii Sovietice iar latul dispărea, urmând să reapară abia după nou declarata independenţă din 1991. Şi din nou surâdea Milda. De data această însă de pe bancnotele mari.

Aderarea la zona euro nu este însă însoţită de euforie. Doar 25 la sută din letoni s-au exprimat, în cel mai recent sondaj, în favoarea introducerii monedei unice. "Este o problemă cu schimbul", explică o vânzătoare de flori din cea mai mare iubită piaţă de flori din Riga.

Preţurile în euro sunt mai mari decât cele de dinaintea aderării. Potrivit cursului de schimb, un euro echivalează cu 0,70 laţi. Emoţional, preţurile sunt percepute ca fiind mai mari, susţin comercianţii. "Unele lucruri sunt inevitabile", spun cumpărătorii. Întocmai ca şi introducerea monedei unice. Nu este tocmai euforică această atitudine. Letonii acceptă noua monedă, fără încântare, dat fiind că după numai două decenii trebuie să renunţe din nou la sistemul monetar propriu. Cu atât mai mare e dezamăgirea, cu cât zona euro nu a depăşit complet criza datoriilor.

Încântanţi se arată însă guvernanţii: ministrul de finanţe, Andris Vilks nu îşi ascunde mândria. Este vorba de legătura cu vestul, "o decizie atât de importantă nu trebuie amânată din cauza unor factori externi", declara acesta într-un interviu pentru DW.

Letonia era în pragul falimentului

Faptul că letonii pot plăti acum cu moneda europeană este doar unul din punctele culminante ale unei curse economice de mare viteză. În 2009, criza economică aducea Letonia în pragul falimentului. Cei 2,3 milioane de cetăţeni au fost salvaţi cu fonduri europene şi împrumuturi de la FMI. Guvernul a trecut la măsuri de austeritate fără precedent: pensiile au fost tăiate, funcţionarii demişi. "A fost", după cum îşi aminteşte un trecător în centrul istoric al capitalei Riga, "cel mai lung şi intensiv post din viaţa mea".

Ministrul leton de finanţe se laudă că ţara ar putea fi un exemplu pentru statele afectate de criză din sudul Europei. "Suntem un exemplu destul de bun", spune Vilks. Nordicii conservatori din zona euro au câştigat odată cu aderarea Letoniei un nou aliat.

Şefii de stat şi de guverne din cele 17 state membre salută noul venit cu vorbe calde. Într-un local din centrul Rigăi, cancelarul german Angela Merkel şi alţi şefi de guvern zâmbesc de pe mai multe monitoare: salutări pe bandă rulantă pentru letoni, montate de specialiştii de la departamentul de comunicare al Comisiei Europene.

Cetăţenii sunt sceptici

Totuşi nu toţi sunt convinşi. Experienţa crizei dăinuie: multe imobile în centrul Rigăi sunt goale, rata şomajului nu scade simţitor. Unsprezece procente din totalul letonilor activi sunt şomeri, iar venitul mediu stagnează la 700 de euro. De creşterea economică record nu profită cetăţenii. Cetăţenii nu iartă decizia guvernului de a salva băncile, care continuă să se afle în dificultate şi care nu ar trece nici astăzi testul Băncii Centrale Europene. Foarte probabil, Letonia are un sistem bancar mult prea mare pentru un stat atât de mic. Însuşi ministrul de finanţe, Andris Vilks, recunoaşte că "realizarea unei Uniunii Bancare este o provocare. În mod evident, vor mai trece câţiva ani până vor fi rezolvate problemele din zona euro".

O nouă tentaţie se profilează: noul membru al Clubului Euro ar putea deveni atractiv pentru capitalul rusesc, iar politicienii ar putea risca să se mulţumească cu acest aflux şi să nu mai caute alternative viabile. Unul din cele mai mari institute financiare din Letonia, Banca Citadele, a reintrat în posesia statului şi nu a mai fost privatizată până astăzi. De la un automat al băncii a scos prima bancnotă, chiar în noaptea de revelion, premierul leton Valdis Dombrovskis. Letonii au preferat să privească focurile de artificii de la trecerea dintre ani şi apoi să se îndrepte spre casă.

LINK: http://www.dw.de/dw/article/0,,17336766,00.html