Europa de la stânga la dreapta

Din cotidianul conservator de la Viena aflăm că, spre deosebire de alte companii, marile concerne austriece n-au de gând, deocamdată, să-şi retragă marile investiţii din România din cauza politicii fiscale a premierului Ponta. Care-şi susţine opţiunea afirmând între altele că „România nu poate fi un El Dorado pentru toţi”, că el n-a inventat vreo taxă nouă şi n-a introdus impozite care n-ar exista şi în alte ţări.

Reiese că premierul consideră că n-ar mai putea face altfel rost de bani, întrucât nu-şi poate împovăra suplimentar votanţii, luându-le din pensii şi salarii. Concomitent, Die Presse subliniază pe de o parte că noile taxe vor împovăra îndeosebi concernele energetice, iar pe de alta că, în România, „economia creşte, dar prea lent” pentru reducerea şomajului în masă. Pentru aplanarea acestui şomaj enorm ar trebui să se înregistreze o creştere dublă faţă de cea actuală, de 2,5 la sută, relevă ziarul vienez.

La rândul său, "Die Welt" publică un amplu atrticol semnat de Boris Kalnoky despre spectaculoasele proteste în masă ale secuilor. Reportajul său din Sfântu Gheorghe informează între altele despre lanţul uman, lung de 53 de kilometri, format de o sută de mii de oameni întru obţinerea autonomiei pentru ţinuturile secuieşti şi evitării unui proiect de regionalizare care le inspiră teamă.

Autorul scoate în evidenţă şi contenciosul politic apărut pe această temă între Bucureşti şi Budapesta, dat fiind că partidele politice din cele două ţări sunt unanime doar în privinţa susţinerii secuilor, de către cele ungureşti, respectiv a opoziţiei faţă de revendicările lor, în cazul formaţiunilor româneşti.

Merită semnalat şi un articol despre romi din România şi alte state europene care trăiesc în capitala Germaniei în condiţii extrem de precare, articol apărut în "Tagespiegel" din Berlin.

Spaţii ample se consacră în presa apuseană şi temelor europene. Bunăoară cooperării dintre partidele populiste de dreapta din vestul continentului la viitorul scrutin european, precum şi verificărilor excedentului balanţei comerciale germane, anunţate de Comisia Europeană.

Mare atenţie suscită şi neobişnuit de asprele critici ale experţilor economici germani, iscate de proiectele de sporire a cheltuielilor sociale aflate pe masa negociatorilor viitoarei mari coaliţii guvernamentale germane. Ziarele de stânga, precum "Süddeutsche Zeitung" critică la rândul lor, virulent, estimările şi propunerile experţilor, care au recomandat creştin-democraţilor şi social-democraţilor germani să nu întoarcă înapoi roata reformelor de piaţă iniţiate de guvernul Schröder.

Cotidianul crede că economiştii germani reuniţi „în aşa-numitul Consiliu al Înţelepţilor” şi-ar fi ratat misiunea, care n-ar consta din "a controla negocierile" de formare a coaliţiei guvernamentale, ori din "a face recomandări de măsuri economice şi social-politice anume", ci doar din a da sfaturi economice.

Deşi criticat puternic de experţi ca fiind în măsură să distrugă multe locuri de muncă "salariul minim pe economie" e revendicat în continuare de ziarul bavarez. Fiindcă, potrivit cotidianului din München, „îl vrea marea majoritate a populaţiei şi e important şi economic şi social-politic”.

Mai lucizi, alţi analişti solicită partidelor care negociază alcătuirea viitorului cabinet să ţină seama de recomandările experţilor. Adoptând o poziţie de mijloc, "Süd-West Presse" din Ulm respinge orice pauşală condamnare a verdictului înţelepţilor, dar se întreabă cât de „înţelept” o fi el oare.

Aceeaşi întrebare şi-o pun editorialiştii şi în legătură cu decizia Comisiei Europene de a lua sub lupă succesul înregistrat de Germania în domeniul exporturilor. În acest domeniu sensul comentariilor depinde deopotrivă de concepţiile de dreapta sau de stânga ale observatorilor şi publicaţiilor lor, cât şi de ţara din care provin.

Sudul continentului arată în genere multă înţelegere pentru hotărârea Comisiei ori o laudă, bunăoară în "La Stampa" din Torino, cu sau fără rezerve. Nu puţini consideră că Germania ar fi cel puţin una din sursele deficienţelor economice ale statelor aflate în criză şi că ar face bine să-şi sporească salariile pentru a-şi amplifica importurile şi consumul.

În schimb, ziarele germane critică aproape la unison hotărârea Comisiei Europene, care, după cum notează "Osnabrücker Zeitung", „mai mult strică decât să ajute”, devreme ce provoacă în Germania sentimente anti-europene. În plus, „criticii (excedentului balanţei comerciale germane) abia dacă pot găsi vreun argument împotriva Germaniei. "Acest excedent e urmarea unei politici reformiste inteligente şi consecinţa excelentelor produse ale întreprinderilor. De când e oare interzis să vinzi mărfuri şi servicii râvnite pe piaţa mondială?” se întreabă ziarul german.

"Die Welt", în fine, trimite la foarte omenescul sentiment al invidiei care le animă, în acest domeniu, pe acele ţări „cronic deficitare”, ce suferă din pricina lipsei reformei şi a competitivităţii propriilor întreprinderi.