Europa - un continent de imigraţie

Relatările şi comentariile despre interminabila tragedie a refugiaţilor africani înghiţiţi de valurile Mediteranei înainte de a ajunge pe ţărmurile Europei împart aproape la paritate spaţiul editorial cu articolele consacrate aşa numitului fenomen al migraţiei din motive de sărăcie a cetăţenilor români şi bulgari de etnie romă, mai cu seamă în Germania.

După repetarea dezastrului de la Lampedusa, în Italia s-au încins disputele referitoare la modificarea legii imigraţiei, relevă SÜDDEUTSCHE ZEITUNG publicînd pe aceeaşi pagină şi o analiză a situaţiei în care se află Germania, ţara în care au fost depuse cele mai multe cereri de azil în 2012 în comparaţie cu restul statelor membre ale Uniunii Europene. Pentru anul în curs, conform prognozei revistei DER SPIEGEL, numărul solicitanţilor de azil va depăşi în Republica Federală pragul de 100 de mii. Si tot în hebdomadarul german citat, în ediţia electronică, preşedintele Parlamentului European, social-democratul Martin Schulz consideră că Europa este un continent de imigraţie şi că prin cîteva recente declaraţii, privitoare şi la aşa numitul fenomen al migraţiei din motive de sărăcie, ministrul federal de interne Hans-Peter Friedrich s-ar fi dedat unei „polemici ieftine”.

În contextul dat, sentinţa pronunţată de un tribunal din Essen, şi anume acordarea de ajutor social Hartz IV unei familii de imigranţi din România, stabiliţi în Germania dar neavînd şansa de a-şi fi aflat un loc de muncă, face valuri uriaşe de cîteva zile încoace în paginile presei şi în reţelele de socializare. Şi nu numai atît, ci amplifică îngrijorarea ministrului federal de interne Hans-Peter Friedrich, deşi sentinţa încă nu a fost validată. FRANKFURTER ALLGEMEINE ZEITUNG reţine cîteva din declaraţiile făcute presei de liderul creştin-social precum şi date furnizate de Oficiul federal de statistică. Articolul menţionează că pînă acum, imigranţii proveniţi din noile ţări membre ale UE nu au avut dreptul la ajutoare sociale. Totuşi, numeroase familii din Bulgaria şi România au venit în Germania declarîndu-se întreprinzători liber profesionişti, spre a beneficia măcar de alocaţia pentru copii. Care depăşeşte de mai multe ori, pentru fiecare copil, suma ajutoarelor sociale destinate părinţilor în ţara de origine. Ministrul federal de interne se referă direct la discrepanţele de nivel de trai între ţările Uniunii Europene, temîndu-se că o validare a sentinţei date de tribunalul din Essen ar putea constitui un imbold de a emigra în Germania şi pentru restul celor dornici de a o duce mai bine. Friedrich atrage însă atenţia şi asupra datoriei Comisiei UE de a veghea ca România şi Bulgaria să poată beneficia de diversele fonduri europene astfel încît nivelul de trai să fie ameliorat.

Deocamdată, legislaţia în vigoare nu poate stopa valul de imigranţi din Europa de răsărit, rezultă din cuprinsul unei analize publicate în DIE WELT, pornind tot de la cazul familiei din România, căreia tribunalul din Essen i-a dat cîştig de cauză. În text se menţionează că potrivit legislaţiei europene, reclamanţii nu ar fi avut dreptul la ajutoarele sociale solicitate. Ei nu au intrat însă sub incidenţa acestei prevederi europene, deoarece în momentul depunerii cererii se aflau deja de peste un an în Germania. Potrivit unei prognoze a Institutului de studiu al pieţei muncii şi profesiilor, în anul 2014 se estimează că cifra imigranţilor proveniţi din România şi Bulgaria ar putea fi între 100 de mii şi 180 de mii .

Tot în DIE WELT, un comentator se întreabă într-un ton polemic dacă nu cumva pomenita decizie a tribunalului nu transformă statul social german într-un corn al abundenţei pentru întreaga Europă.

Pînă atunci, din nou FRANKFURTER ALLGEMEINE ZEITUNG focalizează dificultăţile integrării romilor din România şi Bulgaria, oprindu-se asupra cîtorva exemple şi proiecte. Se menţionează atît cazurile de reuşită cît şi faptul că uneori nici simpla şcolarizare şi nici absolvirea unor studii superioare nu constituie pentru membrii minorităţii rome o garanţie de a găsi un loc de muncă potrivit, pe măsura pregătirii. Pe de altă parte, micii elevi romi pot eşua în chiar procesul şcolarizării, din pricina unor handicapuri de cultură şi civilizaţie, inexistente pentru restul elevilor. Autorul textului face unele trimiteri şi la recenta conferinţă de la Bonn, consacrată integrării romilor, organizată de Deutsche Welle şi de Societatea Sud-Est Europeană.

Realităţile Europei de răsărit percepute din unghiul istoriei recente stau şi în atenţia cotidianului SÜDDEUTSCHE ZEITUNG. Foştii agenţi de securitate inspiră şi azi teamă şi groază, remarcă autorul însemnării ample pe marginea unui festival internaţional de teatru desfăşurat la Nitra, lîngă Bratislava. Printre cele zece ţări participante s-a distins şi România, cu piesa Typography Majuscule, pusă în scenă de Gianina Cărbunariu. Nu numai prestaţia dramatică reţine din plin atenţia cronicarului ci şi faptul scandalos că în România, un ofiţer de securitate primeşte o pensie de 2000 de euro în timp ce un fost deţinut politic de doar 300 pînă la 400 de euro. Unul din oaspeţii festivalului, istoricul Marius Oprea, relatează despre investigarea crimelor comunismului, exprimînd şi o întrebare adresată Angelei Merkel şi anume dacă Germania ar putea să se angajeze pentru ca şi victimele comunismului să fie despăgubite aşa cum au fost victimele naţional-socialismului.