Expansiunea Al Qaida în Yemen

Ştirile de la sfârşitul săptămânii (30./31.1.2010) potrivit cărora luptele dintre trupele guvernamentale şi rebelii şiiţi ai sectei Zaidi, desfăşurate de-a lungul frontierei cu Arabia Saudită, ar fi încetat, s-au dovedit false. Aceasta, deoarece armistiţiul este condiţionat de încetarea oricărei activităţi ostile a rebelilor şiiţi nu doar împotriva armatei yemenite ci şi împotriva arabilor saudiţi, aspect respins de liderul rebelilor, Abdul-Malik al-Houthi.

Luptele împotriva membrilor sectei Zaidi durează de aproape şase ani, vreme în care toate tentativele de încheiere a unui armistiţiu au eşuat. Deseori, rebelii şiiţi transgresează în atacurile lor frontiera cu Arabia Saudită. De aceea şi statul vecin de la nord se vede implicat în lupte iar armata saudită a efectuat - potrivit zvonurilor - raiduri aeriene repetate împotriva insurgenţilor yemeniţi. Nici Iranul nu stă deoparte, livrându-le rebelilor armament, muniţie şi suport propagandistic.

O altă problemă acută cu care se confruntă Yemen-ul sunt mişcările secesioniste din sudul ţării, care au ca scop restabilirea republicii socialiste yemenite de dinaintea reunificării cu Yemenul de Nord, în 1991.

În fine, cea mai alarmantă problemă de securitate a ţării - cel puţin din perspectivă internaţională - este expansiunea organizaţiei teroriste Al Qaida. O mare parte a atentatorilor şi a organizatorilor atacurilor teroriste de la 11 septembrie 2001, provin din statele vecine: Arabia Saudită şi Republica Yemen. În ultimii ani, au sporit indiciile care atestă eforturile organizaţiei Al Qaida de a-şi crea o nouă bază de operaţiuni în Yemen. Reprezentanţele americane şi occidentale de pe teritoriul republicii arabe au fost deseori ţinta atacurilor teroriste, culminând cu recentul atentat eşuat asupra unui avion de pasageri american. Atentatorul nigerian fusese instruit la o bază de antrenament pentru terorişti, în Yemen.

Guvernul yemenit este prea slab pentru a face faţă provocărilor teroriste. Preşedintele Ali Abdullah Saleh, de 30 de ani la putere, nu-şi poate permite să treacă drept aliat al americanilor şi respinge astfel demonstrativ un angajament direct al SUA în ţara sa. În realitate însă, armata americană este demult activă în Yemen, unde participă nu doar la instruirea cadrelor militare autohtone ci şi la raidurile aeriene. Intervenţia americană este necesară pe fondul coaliţiei suporterilor Al Qaida din Yemen şi Arabia Saudită în cadrul aşa-numitei organizaţii "Al Qaida din peninsula arabă", fenomen căruia cele două state arabe nu-i pot face faţă prin forţe proprii.

Yemenul, ca bază de operaţiuni a reţelei teroriste Al Qaida, mai prezintă un pericol în plus în contextul cooperării, dincolo de Marea Roşie, cu Somalia. În eventualitatea intensificării aceste cooperări, teroriştii de ambele părţi ar putea perturba masiv navigaţia maritimă internaţională periclitând mai ales comerţul petrolier, spre a nu mai vorbi de pericolele unei astfel de cooperări pentru statele din estul Africii, prin resuscitarea mişcărilor islamiste de cooptare a ţărilor cu populaţie musulmană, precum Kenia sau Tanzania, în marea luptă împotriva Occidentului.

Ce se prefigurează în prezent pe coasta de est a Africii, este demult realitate în Pakistan. După prăbuşirea regimului taliban din Afganistan, nucleul terorist a revenit în Pakistan, ţara de origine a talibanilor, de unde a declanşat deja o nouă invazie a Afganistanului. Tentativele americane de a îngrădi acest fenomen au eşuat fără excepţie, nu în ultimul rând deoarece atacurile cu rachete nu s-au dovedit a fi un instrument adecvat împotriva teroriştilor - nici în Afganistan, nici în Pakistan, Somalia sau Yemen.

Autor: Peter Philipp/Ana-Maria Fischer-Dieskau

Redactor: Rodica Binder