Fake news coronavirus: Cine profită?

Bine aţi venit în lumea fake news despre Covid. Acolo "coronavirusul este un act intenţionat de bio-terorism, cu ajutorul căruia NATO vrea să combată Rusia. Răspândirea sa a putut fi stopată în Italia numai graţie ajutorului rusesc. Un vaccin anticorona se află pregătit deja de multă vreme, spălarea mâinilor este inutilă pentru prevenirea pandemiei. COVID-19 este un val gripal obişnuit şi în spatele tuturor acestora se află planurile lui Bill Gates de a domina întreaga lume."

În siajul fricii de coronavirus s-a răspândit deja de multă vreme o altă molimă, aşa-numita "infodemie". De la descoperirea noului coronavirus SARS-CoV-2, teoriile conspiraţioniste, ştirile false şi zvonurile apar ca ciupercile din pământ. La fel ca virusul propriu-zis, şi "infodemia" îl molipseşte pe om şi poate avea urmări grave. Între timp, amploarea acestei epidemii de jumătăţi de adevăr şi neadevăr a devenit mai clară şi actorii care o orchestrează pot fi mai lesne văzuţi.

"Obiectivul este slăbirea UE"

De la debutul răspândirii virusului, lupta pentru influenţă şi tălmăcirea a ceea ce se întâmplă s-a intensificat pe platformele digitale. "Pandemia este un teren fertil perfect pentru dezinformare", a declarat Peter Stano pentru DW. "Ţelul este subminarea şi slăbirea UE".

Stano este purtător de cuvânt al Serviciul European de Acțiune Externă (SEAE) şi este responsabil, între altele, pentru dezinformare şi ameninţări hibride. De când virusul a pătruns în Europa, echipa sa a înregistrat deja mai bine de 600 de cazuri de dezinformare cu privire la coronavirus în banca de date EUvsDisinfo - şi acestea sunt exclusiv cazuri cu referire la Europa.

Arsenalul dezinformării digitale este complex. Se sădeşte neîncredere faţă de sistemele de sănătate, se prezintă drept slabi politicieni care iau decizii, instituţii democratice sunt înfierate drept incapabile şi se susţine că Uniunea Europeană este învrăjbită.

Afirmaţii şi fapte obiective sunt ba scoase din context şi prezentate într-o nouă combinaţie, ba se prezintă minciuni sfruntate. Ambele variante au potenţialul de a sădi neîncredere şi chiar a pune în pericol viaţa unor oameni.

Fake news cu bătaie lungă

Astfel, în urma unor ştiri false, potrivit cărora standardul de telefonie mobilă 5G ar provoca infectări cu coronavirus, au fost vandalizate antene de telefonie mobilă în Belgia, Marea Britanie şi Olanda. Iar atunci când se pun sub semnul întrebării norme de igienă, cum ar fi spălarea mâinilor şi păstrarea distanţei, "astfel de mesaje pot fi mortale", avertizează Stano.

În accepţiunea sa şi regiunea balcanică este afectată. "Elemente ale propagandei ruse încearcă să creeze acolo nesiguranţă şi să împiedice planificata aderare la UE", crede Stano. Chiar dacă nu există dovezi clare privind eficienţa metodelor de propagandă, există câteva indicii în acest sens.

Într-un studiu actual, cercetători ai Universităţii Oxford au reuşit să demonstreze rolul de frunte jucat de mass media ruseşti. Relatări pe tema coronavirus, publicate în limbile franceză, germană şi spaniolă, au prezentat în medie o rată de interacţiune mai mare decât articolele publicate în ziarele naţionale de mare tiraj, cum ar fi "Le Monde", "Der Spiegel" sau "El País".

Christian Schwieter, co-autor al studiului, ştie de ce: "posturi precum Russia Today (RT) relatează mult despre proteste sociale şi teme cu impact emoţional. Relatările care stârnesc emoţii provoacă mai multe reacţii pe platformele de socializare", susţine cercetătorul german, care a analizat împreună cu colegii săi 35.856 de articole publicate în cele trei limbi amintite.

Expeditor anonim

Potrivit cercetătorilor din Oxford, mass media de stat ruseşti relatează extrem de amănunţit despre protestele anti-Covid şi despre teorii conspiraţioniste. Posturile de stat chinezeşti şi turceşti subliniază mai degrabă pretinsa abordare exemplară a pandemiei în ţările lor. HispanTV, programul în limba spaniolă al televiziunii iraniene de stat "IRIB", a folosit pandemia, în opinia cercetătorilor, pentru a face auzite voci critice la adresa SUA.

Dar există şi atacuri lansate de autori care nu pot fi clar identificaţi. Astfel, portaluri de ştiri precum InfoRos, InfoBrics.org şi OneWorld.Press răspândesc informaţii despre pandemia de coronavirus, care îşi au originea, potrivit unor oficiali guvernamentali americani, în serviciul secret al armatei ruse, GRU.

Cotidianul "New York Times" şi agenţia de ştiri AP au relatat despre indicii din cercuri ale serviciilor secrete americane, potrivit cărora răspândirea de informaţii false pe platformele de mai sus se face cu concursul a două persoane care ar avea legături cu GRU. În acest fel se urmăreşte derutarea publicului în ajunul alegerilor prezidenţiale din SUA, programate pentru luna noiembrie. Aceasta ar fi o perfecţionare a tacticilor propagandei ruseşti, folosite deja în campania electorală din 2016.

Distragerea atenţiei de la pandemie

În Rusia, astfel de relatări sunt luate adesea la cunoştinţă cu ridicări din umeri. "Încă o porţie de fake news, servită de New York Times", a titrat postul de stat Vesti.ru. Trecutul celor doi sforari din umbră, pretinşi agenţi ai GRU, Denis Tiurin şi Alexandr Starunski, nici nu este dovedit, se arată într-un comentariu al Vesti.ru. Întreaga poveste nu e decât o încercare de a deturna atenţia de la problemele proprii întâmpinate în contextul pandemiei.

Şi experţi ruşi percepuţi drept independenţi sunt sceptici cu privire la recentele texte publicate privind fake news din Rusia. "Au fost implicaţi militari în campanii strategice de dezinformare cu privire la coronavirus? Eu cred că nu, a declarat Ivan Zassurski pentru DW.

Zassurski este şeful catedrei Medii Noi şi Teorii ale Comunicării din cadrul Universităţii Lomonossov din Moscova. Publicarea unor informaţii din interiorul serviciilor secrete nu înseamnă automat că este vorba de surse demne de încredere, subliniază Zassurski.

"Nu se poate nici pe departe explica totul prin 'mâna lungă a Moscovei' ", continuă Zassurski. În contextul alegerilor prezidenţiale din SUA se vorbeşte mult despre influenţa Rusiei, dar foarte rar se lucrează cu informaţii verificate. De aceea, profesorul moscovit se aşteaptă ca iminenta campanie electorală din SUA să "producă o sumedenie de fake news."

În ce-l priveşte, expertul Peter Stano este convins că războiul din capetele oamenilor nu poate fi câştigat decât printr-un efort social. "Este nevoie de societatea civilă, noi trebuie cu toţii să ne implicăm mai mult", afirmă el. "O cale de a combate răspândirea dezinformării este sporirea competenţei media a cetăţenilor şi îndoiala critică faţă de sursele din Internet."