Fasciştii unora şi ai altora

„Pacea ar reclama mult mai mult curaj decât războiul”, a afirmat Suveranul Pontif, citat de Süddeutsche Zeitung. Ziarul bavarez elogiază întâlnirea şi rugăciunea comună a Papei Francisc, la Vatican, cu preşedintele Israelului, Shimon Peres, şi cu liderul palestinian, Mahmud Abbas. Această rugăciune, derulată duminică, ar fi fost „un simbol vizibil al reconcilierii, un semn care trezeşte cel puţin speranţa apropierii celor două tabere angrenate în conflictul din Orientul Apropiat”, mai scrie ziarul din München.

Ziarele germane se ocupă in extenso şi de cele trei zile de comemorare a victimelor unui act terorist antiturcesc comis acum un deceniu într-un cartier de imigranţi din metropola renană Köln de membrii grupării neonaziste NSU.

Festivităţile ar fi fost tipice pentru acest oraş renan, care mizează pe artă, cultură şi petreceri comune ca factori integratori, remarcă ziarul local Kölner Stadtanzeiger. Ceea ce nu înseamnă că impedimentele din calea integrării şi dificultăţile ei să fie trecute sub tăcere, avertizează Generalanzeiger din Bonn.

La Berlin, ziarul de stânga taz se opreşte asupra „leziunilor până azi nevindecate” provocate de atentatul teroriştilor de extrema dreaptă acum zece ani, când explozia unei bombe artizanale în Keupstrasse s-a soldat cu rănirea, în parte gravă, a peste 22 de oameni.

Pentru aceste plăgi încă deschise, argumentează taz, „sunt de vină politicienii”, care s-au precipitat atunci să excludă eventualitatea unui atentat al extremei drepte, cu substrat rasist şi xenofob, iar apoi au persistat mult prea multă vreme în greşeală.

În mod remarcabil, ziarul berlinez include şi mass-media în rechizitoriul său, de vreme ce presa a înghiţit şi ea găluşca politicianistă, evitând, vreme îndelungată, să pună incomodele întrebări necesare.

Această eroare pare a se repeta însă şi în privinţa perspectivelor aplanării conflictului ruso-ucrainean. Care, de fapt, e mult mai amplu şi net mai complex.

Totuşi, multe ziare germane se grăbesc să-şi exprime, naiv, optimismul în legătură cu şansele pacificării regiunilor din răsăritul Ucrainei, după ceea ce Neue Zuercher Zeitung din Elveţia numeşte diplomaţia pariziană a Zilei Z. E vorba, fireşte, de a 70-a aniversare a debarcării aliate în Normandia, care a prilejuit discuţii ale preşedintelui Rusiei, Putin, cu liderii occidentali, precum şi cu omologul său ucrainean, Poroşenko.

Frankfurter Allgemeine Zeitung citează revendicarea noului preşedinte ucrainean, „care a cerut să se pună capăt războiului civil din est”. Acelaşi ziar îşi informează cititorii că „refugiaţii din răsăritul Ucrainei se adăpostesc de prezumtivi fascişti într-o localitate rusească din proximitatea graniţei”.

În răstimp, fasciştii veritabili se regăsesc în Neue Zuercher Zeitung alături de mai marii Rusiei lui Putin. „Flirtul Kremlinului cu extrema dreaptă europeană”, se intitulează, în paginile ziarului elveţian, amplul articol pe acest subiect.

Cotidianul se ocupă în detaliu de ampla reţea extremistă, care-i include pe fasciştii şi naziştii occidentali, ţesută de Moscova pe întreg întinsul Europei. Unde populiştii de stânga şi de dreapta „îl aclamă pe Vladimir Putin”, calificându-l drept „un om de stat neînfricat, însufleţit de idealuri naţionale, care pune la punct un occident decadent”.

Aflăm că alianţa Kremlinului cu cercurile ultranaţionaliste europene nu e nouă şi că şefa Frontului Naţional „Marine Le Pen e un oaspete bine văzut la Moscova”.

Ziarul evidenţiază şi apropierea doctrinară dintre consilierul şefei Frontului Naţional, Aymeric Chaurade, şi ideologul naţional-boşevic rus, Alexander Dughin, „propovăduitorul unui nou eurasianism...în spaţiul postsovietic”, ale cărui concepte „apar frecvent în cuvântările lui Putin”. „Dughin”, scrie ziarul, „face parte din cercul de consilieri al preşedintelui Dumei de Stat, Serghei Narîşkin”, cu care s-a întâlnit Marine le Pen în aprilie curent.

În fine, ziarul se opreşte şi asupra legăturilor dintre partidul lui Putin şi antisemiţii şi extremiştii de dreapta bulgari ori maghiari din partidul Jobbik ori neonaziştii greci din gruparea Zorii Aurii. Reprezentanţii acestor formaţiuni, ca şi ai Frontului Naţional şi ai altor partide radicale de dreapta şi de stânga au participat recent, împreună cu Dughin, la o întâlnire ruso-paneuropeană organizată la Viena.

Kremlinul i-a folosit de altfel, în martie, pe unii dintre ei ca aşa-zişi „observatori” ai referendumului din Crimeea, spre a încerca să confere legitimitate ilegalului plebiscit separatist din peninsula ucraineană, înaintea anexării ei de către Rusia lui Putin.

Moscova, scrie în context cotidianul din Zürich, “i-a prezentat public ca parlamentari sau experţi politici renumiţi. Nici unul din ei nu s-a declarat apoi conştient de faptul că se afla în mijlocul unei adunări de antisemiţi, negaţionişti ai Holocaustului, neostalinişti, teoreticieni ai conspiraţiei şi extremişti de dreapta”.