Federalizarea Republicii Moldova – un cuțit cu două tăișuri

După încetarea conflictului armat din Transnistria în 1992, relațiile dintre Chișinău și Tiraspol au devenit din ce în ce mai tensionate. Astfel, la începutul anilor 2000, după ce Partidul Comuniștilor revenise la putere, iar președintele de atunci al Republicii Moldova se declara un prieten al Moscovei, planurile de soluționare a diferendului Transnistrean au revenit pe masa negocierilor. Documentul prevedea crearea unei federații asimetrice, în care Transnistria și Găgăuzia urmau să obțină statut special. Documentul urma să ofere Transnistriei şi Găgăuziei dreptul de a bloca proiectele de lege care ar dezavantaja regiunile, iar garant al respectării acestuia trebuia să fie armata rusă, care urmă să staționeze în stânga Nistrului încă 20 de ani. "Memorandumul Kozak" a stârnit multe critici din partea experților, iar opoziția de atunci a scos mii de oameni în stradă la proteste.

Negocierile au fost lungi și anevoioase, iar, la o anumită etapă, se pare că părțile implicate ar fi ajuns la un consens. Totuși, pe ultima sută de metri, președintele Voronin se răzgândise și respinse Memorandumul. El și-a explicat decizia prin faptul că acesta nu a fost coordonat cu structurile europene. După acest eșec, relația Chișinău-Tiraspol a revenit la situația din anii ’90, iar conflictul a rămas înghețat până ]n prezent. Pe de altă parte, Moscova considera că documentul a fost o șansă unică de a rezolva conflictul transnistrean.

Totuși, ideea unei federalizări a Republicii Moldova nu a dispărut, fiind din nou vociferată în aceste zile de liderul socialiștilor, Igor Dodon, care a declarat că aceasta ar fi unica soluție de rezolvare a conflictului Transnistrean, iar Găgăuzia, unitatea autonomă din sudul țării, deja este un subiect al unei viitoarei federații. Aceste declarații au stârnit, din nou, valuri de critici la Chișinău. Analistul politic Petru Bogatu este de părere că discuțiile stârnite de socialiști sunt nocive pentru Republica Moldova și nu fac decât să tensioneze situația.

"În condițiile în care se află țara noastră, federalizarea este doar un tertip rusesc, de care Moscova poate profita, pe de o parte, de a legitima autoproclamata republică nistreană, iar, pe de altă parte, de a distruge statul Republica Moldova și a-l controla. Faptul că unele forțe politice revin la ideea Memorandumului demonstrează că acesta reprezintă vocea lui Putin și lucrează în favoarea intereselor unei metropole care continuă să ocupe o parte a țării. Această idee nu are sorți de izbândă pentru că evenimentele din Ucraina au demonstrat o dată în plus că federalizarea este pentru Moscova o cale de a-și impune aici în continuare dominația. E nevoie de o nouă abordare a chestiunii transnistrene prin negocieri, pentru că Rusia, sub presiunea sancțiunilor occidentale, sigur că este interesată de soluționarea acestui conflict, dar în interes propriu. Nu trebuie să ne așteptăm la soluții miraculoase, ci din contra există pericolul presiunilor pentru ca Chișinăul să facă niște concesii inadmisibile", a declarat analistul, în exclusivitate pentru DW.

În căutarea consensului ideal

La începutul acestui an, președinția Organizației pentru Securitate și Cooperare în Europa (OSCE) a fost preluată de Germania, care și-a pus drept unul din obiectivele sale calendaristice procesul de soluționare a conflictului transnistrean și a încurajat autoritățile din Republica Moldova să continue dialogul. Mai mult, aflat la începutul acestei luni la Chișinău, ambasadorul Cord Meier-Klodt, reprezentantul special al OSCE pentru reglementarea transnistreană, a declarat că procesul de negocieri pentru soluționarea conflictului, în formatul de 5+2 (Chișinău, Tiraspol, OSCE, Rusia, Ucraina plus UE și SUA), care a intrat într-un colaps de peste un an, trebuie să fie reluat.

"Am fost încurajat de eforturile întreprinse. Înțeleg că nu am atins linia de finiș, dar lucrăm în această direcție. Nu vom insista asupra negocierilor doar de dragul negocierilor. Este nevoie de discuții mai substanțiale și mai constructive", a declarat Cord Meier-Klodt.

Vasilii Șova, expertul centrului independent finlandez de soluționare a conflictelor CMI, a fost Ministru al Reintegrării al Republicii Moldova în perioada în care memorandumul Kozak era pe cale să fie semnat. El a fost unul din negociatorii acestui document și crede că soluționarea acestui conflict poate fi atinsă doar printr-un dialog constructiv între părțile implicate și mediatorii internaționali.

"Timp de 25 de ani de când se duc tratative, în diferite formate, cu folosirea diferitelor mecanisme, se pot face diferite constatări. Cu părere de rău, nici unul din aceste scenarii nu a fost dus până la finalitate, cu toate că participanții la negocieri au acumulat o experiență bogată, ceea ce este foarte important. Dacă e să vorbim concret de federalizare, eu cred că noi deseori folosim niște lozinci de format îngust, dar nu pătrundem în esență. Astfel, soluția se află undeva la mijloc. Chișinăul și Tiraspolul trebuie să renunțe la pozițiile lor principiale și să se consolideze pe compromise... Formula reglementării va fi statornică dacă va fi susținută de toate părțile implicate în proces și de populația de pe ambele maluri ale Nistrului. De asemenea, dacă e să ne uităm la experiența statelor federative și descentralizate europene, unde există subiecte autonome în cadrul unui stat unitar, atunci putem vedea că o așa formulă ar putea exista, indiferent de cum se va numi aceasta, federalizare sau altfel", a comentat pentru DW, Vasilii Șova.

O nouă istorie de succes în lupta geo-politică?

Ultimele evoluții ale conflictului din Ucraina, dar și situația grea prin care trece Federația Rusă, ar putea favoriza rezolvarea conflictelor interne ale Republicii Moldova. Este deja cert că nimeni nu mai vrea izbucnirea unei conflagrații militare în regiune. Prin intermediul misiunii OSCE, UE ar dori pace și stabilitate la frontiera de Est și ar putea rezolva problema Moldovei, scriind o nouă istorie de succes, care ar putea fi un exemplu pentru alte conflicte, cum ar fi cel din Ucraina.

Leonid Litra, cercetător superior la Institutul de Politică Mondială de la Kiev, crede că planul unei noi federalizări va depinde de modelul care va fi adoptat, iar viziunile de federalizare ale Rusiei nu prea corespund cu ale Chișinăului și Kievului.

"Pentru Moldova, procesul de federalizare poate fi avantajos doar dacă centrul nu va fi blocat de ceilalți subiecți. Însă, nu cred că în Rusia primează un astfel de scenariu. Un model de federalizare pe baza Republicii Moldova poate avea succes în soluționarea altor conflicte doar dacă aceasta demonstrează că federalizarea a rezolvat problemele țării. Dacă admitem ca Moldova va deveni o federație, atunci putem fi siguri că Kremlinul va încerca să folosească acest precedent pentru a se spăla pe mâini și pentru a impune Ucrainei, împreună cu alte state, o federalizare, care va „arunca” Ucraina într-un proces cu viitor incert. Dar, așa cum arată lucrurile acum, federalizarea Ucrainei după modelul rus pare puțin probabilă, cel puțin pentru următorii doi ani", a menționat cercetătorul, în exclusivitate pentru DW.

Rolul Republicii Moldova în găsirea unui consens este destul de mic, iar soluțiile sunt căutate și propuse de alte state. Cum va reuși OSCE și alți parteneri să convingă Rusia să cedeze ambițiilor sale urmează încă să vedem. Însă, cert este că, luând în considerație alte probleme cu care se confruntă acum UE și Moscova, este puțin probabil că se va vedea o lumină la capătul tunelului. Conflictele interne ale Moldovei vor continua să nu depășească nivelul luptelor politice de la Chișinău, protagoniștii folosindu-se de aceste probleme doar în timpul campaniilor electorale.