Sistemul social german, înșelat masiv de infractori români

Autoritățile sociale germane responsabile cu plata alocațiilor pentru copii (Familienkasse) sunt pe urma unui nou tip de fraudă care vizează tocmai acești bani (Kindergeld) plătiți pentru copii în Germania. În regiuni ca Bazinul Ruhr, Berlin, Mannheim, Offenbach sau Magdeburg s-au răspândit infracțiunile după următorul model: un grup organizat falsifică contracte de muncă, acte de identitate și certificate de naștere, pe care le depune apoi la aceste case germane pentru familie, responsabile cu plata alocațiilor pentru copii. Infractorii primesc astfel alocațiile, deși copiii pentru care le cer nu trăiesc în Germania, nu sunt înscriși la școli sau grădinițe germane, iar părinții lor nici nu lucrează în Germania, ca atare nefiind îndeplinite practic condițiile de acordare a acestor bani. În spatele celor care depun cererile de alocații se află grupuri criminale organizate, cu legături în Germania. În plus, prin contractele false de muncă, pe care sunt trecute câștiguri nesemnificative, se solicită bani suplimentari de la agenția germană a muncii, ajutoare financiare suplimentare care se acordă în Germania persoanelor care nu câștigă destul pentru a trăi din propriile venituri.

Pagube de peste 100 de milioane de euro

Casele germane pentru familie, peste 100 la nivel federal, sunt extrem de îngrijorate de acest fenomen, după cum descrie pe larg un articol din "Welt am Sonntag", ediția de duminică a cotidianului berlinez Die Welt. "Observăm de doi ani această înșelăciune organizată cu alocațiile pentru copii", spune Karsten Bunk, șeful la nivel federal al caselor pentru familie. El adaugă că se lucrează deja cu alte autorități germane pentru combaterea fenomenului, care a luat masiv amploare după ce s-au anulat restricțiile de călătorie, odată cu extinderea UE spre sud-estul Europei. Numărul cetățenilor din UE care au acum drept de a solicita ajutoare sociale în Germania a crescut considerabil prin extinderea Uniunii iar Bunk estimează că pagubele suferite de oficiile germane prin aceste fraude depășesc 100 de milioane de euro.

Cum funcționează fraudarea sistemului social german

Rețelele de infractori, de regulă provenind din sud-estul Europei, contactează familii sărace în țările lor, cărora le promit un trai mai bun dacă se mută în Germania, cu bani primiți de la generosul stat german. Apoi, infractorii organizează transportul acestor familii, pe care le mută în case dărăpănate din diverse orașe germane, locuințele fiind dotate cu mobilier recuperat înainte de a fi aruncat de cetățeni. Deseori, zeci de persoane locuiesc în doar câteva camere. Infractorii deschid conturi bancare pentru părinții familiilor relocate, care nu știu germană și nu înțeleg nimic din ce se petrece. Cardurile lor sunt confiscate de infractori, care apoi depun acte false pentru a primi în numele familiilor aduse în Germania alocații pentru copii și ajutoare sociale de la agenția germană a muncii. Nelipsite din aceste documente false sunt certificatele de naștere ale copiilor și dovada de înscriere a lor la școală, precum și contractele de muncă cu venit minim și contractele de închiriere ale acestor locuințe dărăpănate.

Mai mereu, la depunerea cererilor asistă și un traducător, care îi ajută pe cei care depun actele. Acești traducători sunt persoane suspecte, pe care autoritățile germane le iau acum în vizor, pentru că îi bănuiesc că ar fi complici sau autori ai acestor înșelăciuni. Practic, contractele de muncă falsificate sunt biletul de intrare în sistemul social german, care permite apoi și solicitarea alocației pentru copii.

Cât de răspândită este fraudarea sistemului german de alocații

După o interpelare adresată de grupul parlamentar al AfD guvernului de la Berlin, cu privire la alocațiile plătite de statul german unor copii din afara Germaniei, ai căror părinți au lucrat doar temporar în Republica Federală, a reieșit că Germania a plătit în 2016 "Kindergeld" în valoare de 537 de milioane de euro pentru copii care nu trăiesc pe teritoriul german. În răspunsul oficial se mai menționează și că s-a constatat parțial un "abuz organizat" privind aceşti bani.

Autoritățile de profil se gândesc însă la abuzuri de amploare. Șeful la nivel federal al caselor pentru familie, Karsten Bunk, a declarat că este greu de estimat nivelul real al fraudelor, dar că autoritățile verifică pe anumite segmente concrete. De exemplu, o verificare la casele pentru familie din Wuppertal și Düsseldorf a arătat că, din 100 de dosare de alocații depuse de români și bulgari, în fiecare caz pentru 3-4 copii pe familie, în 40 de cazuri au fost înaintate acte cu informații false. Doar pentru aceste cazuri, pagubele s-ar ridica la 400.000 de euro. 

În total, casele germane pentru familie plătesc alocații pentru 127.000 de copii români, respectiv 78.000 de copii bulgari. Bunk spune însă că nu este de așteptat ca gradul de înșelare să se ridice la 40% și insistă că nu toate fraudele din sistemul social german sunt comise de români sau de bulgari, probleme fiind înregistrate și cu turcii sau magrebienii.

Fraudarea reușește atât de bine în prezent în Germania din cauza sistemului de protecție a datelor, care nu permite practic schimb de informații între autoritățile sociale și celelalte structuri din societatea germană: birouri civice, poliție, școli, agenția muncii.

Autoritățile trec în ofensivă

Casa pentru familie NRW West, din landul Renania de Nord-Vestfalia, s-a săturat să fie înșelată și a trecut la acțiune. Ea a pus la punct un sistem computerizat de verificare a dosarelor de alocații, care permite depistarea mai ușoară a infracțiunilor. De asemenea, casa are trei agenți care efectuează razii pe teren, după cum s-a întâmplat la sfârșitul lunii aprilie la Duisburg, când 30 de reprezentanți ai diverselor autorități germane au luat la verificat o casă dărăpănată în care erau înregistrați ca locuitori 18 copii și opt adulți cu nume românești. Acasă au fost găsiți doar cinci copii și doi adulți, dar autoritățile germane nu și-au putut da seama după o oră de verificări cui aparțineau de fapt copiii. Iar restul celor înregistrați la adresă? "Nu sunt momentan acasă, sunt în România. Dar nu-i nicio problemă, se întorc mâine cu toții", le-ar fi spus responsabililor germani o femeie din casă.

Sursa: Welt am Sonntag/os