1. Mergi direct la conținut
  2. Mergi direct la meniul principal
  3. Accesează direct mai multe site-uri DW

Gazprom a oprit livrările către Ucraina

Horaţiu Pepine16 iunie 2014

România se aşteaptă ca ucrainenii să reţină o parte din fluxul de gaz destinat partenerilor comerciali europeni, aşa cum s-a întâmplat în 2006 şi 2009.

https://p.dw.com/p/1CJNi
Imagine: picture-alliance/AP Photo

Prim-ministrul Victor Ponta a declarat că România va face faţă crizei graţie rezervelor sale şi că cel puţin 6 luni are gazul asigurat. Ministrul delegat pentru energie, Răzvan Nicolescu, a făcut o declaraţie şi mai încurajatoare: “Guvernul dă asigurări că o problemă în alimentarea cu gaze naturale a populaţiei din România este exclusă nu numai acum, dar şi în lunile de iarnă.” Ministrul a explicat că în timpul verii producţia internă a României depăşeşte consumul naţional şi că există deja rezerve de peste 1,4 miliarde metri cubi de gaze naturale.

România se aşteaptă ca ucrainenii să reţină o parte din fluxul de gaz pe care compania rusească Gazprom pretinde a-l destina exclusiv partenerilor comerciali aflaţi mai la vest, aşa cum s-a întâmplat în 2006 şi 2009 în cursul unor crize similare. “Întreaga cantitate de gaze naturale pentru consumatorii europeni este livrată şi solicităm Natftogaz să asigure tranzitul”, a declarat purtătorul de cuvânt al Gazprom, Serghei Kuprianov, citat de Reuters. Oficialii companiei ruseşti au explicat că au sistat, în schimb, livrarea cantităţilor de gaze destinate Ucrainei, din cauză că autorităţile de la Kiev nu au acceptat preţul cerut. Directorul general al companiei ruseşti, Alexei Miller, a acuzat Ucraina că a adoptat o poziţie “neconstructivă”, încercând să obţină un preţ scăzut prin “şantaj”.

În replică, compania ucraineană care asigură transportul gazelor, Naftogaz, a sesizat o curte de arbitraj internaţional la Stockholm, contestând preţul la care Rusia a livrat gazele începând din 2010 şi pe care îl consideră incorect. Ucraina contestă astfel şi dimensiunile datoriei sale faţă de Gazprom, care a atins 4,5 miliarde de dolari. Interesant este că Gazprom a sesizat la rândul ei aceeaşi curte de arbitraj, cerând să constate obligaţiile neonorate ale Ucrainei.

Negocierile dintre Ucraina şi Gazprom, intermediate de oficiali ai Comisie Europene, au eşuat duminică pe fondul unor tensiuni politice crescute, în cursul cărora manifestanţi ucrainieni au atacat ambasada Rusiei din Kiev. În acelaşi timp, NATO difuza imagini cu tancuri ruseşti care ar fi trecut graniţa spre a veni în ajutorul separatiştilor.

Comisarul european pentru energie, Günther Oettinger, a declarat că Moscova a refuzat propunerea de compromis făcută în cursul negocierilor desfăşurate la Kiev , potrivit căreia Ucraina ar fi plătit pe loc un miliard de dolari, urmând ca restul datoriei să fie achitat în rate lunare. De asemenea Ucraina ar fi oferit 385$ la mia de metru cubi pe timp de iarnă şi 300$ în lunile de vară. Oficialităţile ucrainene sunt încredinţate că Rusia se cramponează de datoria istorică cu scopul de a menţine ţara în sfera ei de influenţă.

România, deşi s-a raliat fără echivoc forţelor occidentale care au condamnat anexarea Crimeei şi în general politica Moscovei faţă de Ucraina, nu a intervenit deloc în discuţiile legate de preţul gazelor sau datoria Kievului. De altfel Ucraina are în contul combinatului de la Krivoi Rog şi o datorie de aproximativ un miliard de dolari faţă de România.