Generația pierdută a Europei
17 aprilie 2021Jordi Battlo, în vârstă de 24 de ani, din Barcelona, a expediat sute de CV-uri în ultimele luni. ”Am renunțat să le mai număr”, mărturisește tânărul pe un ton mai degrabă resemnat. Refuzurile au devenit o rutină apăsătoare pentru absolventul de inginerie industrială.
”Lipsa unui răspuns pozitiv din partea companiilor mă face să simt că tot ceea ce am învățat este de prisos”, spune Battlo. După ce și-a finalizat masteratul la Școala de Afaceri din Madrid, în iulie 2020, singura ”reușită” s-a redus la un scurt stagiu de practică. După aceea a intrat direct în șomaj.
Angajări blocate în pandemie
Jordi este unul dintre milioanele de tineri absolvenți universitari din Europa, aflați în căutarea unui loc pe o piață a muncii peste măsură de aglomerată. Potrivit Oficiului de Statistică al Uniunii Europene (Eurostat), rata șomajului în rândul tinerilor din UE este de 17% - de două ori mai ridicată decât rata generală a șomajului.
În octombrie 2020, Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE) avertiza că o întreagă generație de tineri din Europa riscă ”să rămână în urmă”. În anul pandemic 2020, sistarea angajărilor și accelerarea concedierilor au dus la o explozie de cereri pentru puținele joburi disponibile.
”Numărul de cereri a crescut enorm”
La sute de kilometri de Barcelona, în capitala irlandeză Dublin, Georgia Burns, în vârstă de 23 de ani, este la fel de necăjită ca Battlo. După absolvirea unui master în management la University College London, în septembrie 2020, tânăra își privea cu încredere viitorul profesional. ”Însă a venit pandemia și acum fac o practică la jumătate de normă, pe salariul minim”.
Jordi Battlo este de părere că joburile au devenit pur și simplu inaccesibile pentru absolvenții universitari. ”Pentru fiecare post disponibil aplică de două ori mai mulți candidați decât în trecut. Oameni cu doi sau trei ani de experiență râvnesc inclusiv la joburi plătite mai slab”.
Angajatorii au sesizat și ei această evoluție. ”Numărul de cereri a crescut enorm”, a confirmat Oliver Zischek, șeful departamentului HR de la Deloitte Germania, pentru DW. În toamna anului 2020, firma de consultanță a primit cu 42 la sută mai multe CV-uri decât în toamna anului precedent. Potrivit lui Zischek, birourile Deloitte din întreaga Europă înregistrează un val la fel de mare de cereri pentru locuri de muncă.
Când psihicul cedează...
Anevoioasa căutare a unui loc de muncă are efecte negative asupra stării de sănătate a tinerilor. Mărturie stă, între altele, un sondaj realizat în 2020 de Organizația Internațională a Muncii și Forumul European al Tinerilor, potrivit căruia aproximativ 50% dintre tinerii din întreaga lume dau semne de anxietate și depresie.
La numai 23 de ani, Georgia Burns din Dublin se agață de un fir de speranță tot mai subțire. Plimbările cu prieteni, aflați la rândul lor în căutarea unui serviciu, sunt o ancoră emoțională, spune fata. ”Îmi este de mare ajutor să am alături pe cineva care înțelege situația, care înţelege prin ceea ce trec”.
Vești rele vin și de la experți, care avertizează că problemele generației tinere vor avea consecințe pe termen lung. ”Mesajul care ne este transmis spune că totul va reveni la normal. Însă riscul unei generații pierdute nu este câtuși de puțin unul temporar”, a declarat Silja Markkula, președintele European Youth Forum, ONG cu sediul la Bruxelles, pentru DW. Aceasta crede că pe termen lung veniturile tinerilor se vor diminua. La fel și optimismul acestora.
A găsi idei noi în criză
Esther Jardim din Londra, care a absolvit facultatea în 2009, în timpul crizei financiare globale, îi înțelege pe absolvenții din zilele noastre. Totuși, privind înapoi la propria ei istorie, Esther vede și unele avantajele într-o recesiune economică.
În 2010, în perioada Crăciunului, în urma primirii unui refuz de angajare, Esther a luat o decizie radicală: a colindat cartierul de afaceri High Holborn din Londra purtând pe piept o tăbliță pe care a enumerat cele mai importante aspecte ale pregătirii ei profesionale: o diplomă de la o universitate britanică de elită, stagii de practică, etc. Lista se încheia cu precizarea: ”Caut loc de muncă!”
Campania ei de autopromovare s-a soldat cu 30 de interviuri și cu un loc de muncă la o importantă agenție de PR din Marea Britanie. Astăzi, mai cu seamă datorită rețelelor sociale, nu mai ai nevoie de astfel de acțiuni pentru a atrage atenția angajatorilor, crede ea. ”Rețelele sociale au rupt într-adevăr barierele. Poți pur și simplu trimite un mesaj oamenilor cu rang înalt dintr-o companie”, a adaugat Esther Jardim pentru DW.
Privind retrospectiv debutul anevoioasei ei carierei, Jardim este bucuroasă, totuşi, că a avut parte de încercări. ”Dificultățile din trecut m-au ajutat să dezvolt un sentiment de rezistență la început de carieră. Am învățat să mă remontez”, spune aceasta.