Germania: Destrămarea coaliției sporește nesiguranța
10 noiembrie 2024Germania ar avea nevoie de puțină încurajare după căderea coaliției formate din social-democrați, ecologiști și liberali. Și înainte de destrămare, multă lume dădea oricum vina pe guvernul federal pentru toate problemele existente. Un sondaj de opinie efectuat de Allensbach în septembrie arăta că doar 3% din cetățeni mai credeau că guvernul de la Berlin ar fi bun pentru țară.
În urmă cu doar patru ani, John Kampfner, fost corespondent al agenției Reuters în Germania, publicase un bestseller cu titlul: "De ce germanii fac lucrurile mai bine". A fost o laudă extinsă pentru politica germană în vremuri grele - și tocmai din partea unui britanic. Mesajul lui: Germania navighează cu succes prin perioade grele și face lucrurile mai bine decât crede.
Pentru DW, el a spus: "Cunosc Germania de peste 40 de ani și nu pot să îmi amintesc de nicio conversație cu vreun prieten sau cunoscut german în care să-mi răspundă la întrebarea cum merg lucrurile în Germania 'Merg bine, mulțumesc'. Germanii nu spun asta. Cred că autocritica germană, care are legătură după mine cu războiul și cu istoria, este un lucru foarte bun."
Odată cu destrămarea coaliției semafor se așteaptă să crească această tendință de plângere și nemulțumire care îl calcă pe nervi pe Kampfner, care trăiește atât la Londra cât și la Berlin.
"Germanii au devenit prea comozi"
În context, mulțumirea față de condițiile de trai a germanilor crește constant, conform unor studii ca Atlasul fericirii 2024 (Glücksatlas 2024), raportul privind egalitatea al guvernului german sau un nou sondaj al Institutului German pentru Cercetare Economică - pe fondul depășirii pandemiei de coronavirus și al scăderii inflației. Kampfner explică de ce atmosfera în Germania este mai proastă decât situația reală:
"Această tendință de a te plânge mereu este și un fel de scuză, un mod de a respinge asumarea responsabilității, un fel de paralizie". Diagnosticul său: "Germanii au devenit prea comozi. Au dus-o mereu bine, a fost stabilitate, a fost totul solid. Dar lipsește cultura inovației, a asumării unui risc, a unui nou început. În cazul digitalizării, de exemplu, s-a rămas la nivelul Evului Mediu."
Politologul bulgar Ivan Krastev a pus recent punctul pe i: ultimii 30 de ani au fost așa de buni pentru Germania, încât lumea ar vrea să trăiască tot așa. Dar lumea s-a schimbat radical - vezi războiul din Ucraina. Acum sunt nevoiți să-și schimbe stilul de viață tocmai germanii cei răsfățați de succes - dar mentalitatea lor a rămas aceeași, și anume că lucrurile trebuie să rămână veșnic așa cum le știu ei.
De ce este nevoie pentru a reforma o țară care nu vrea să se schimbe? John Kampfner nu are nevoie de prea mult timp de gândire: în primul rând de un cancelar care nu se comportă ca un arbitru, ci ca un căpitan, deci de un număr unu clar. Poate așa cum a făcut șeful guvernului miercurea trecută când și-a explicat în termeni foarte clari decizia de a-l demite pe ministrul de Finanțe Lindner. În trecut, această claritate a fost mult prea rară, conform autorului britanic: el crede că problema guvernului ar fi fost în proporție de 80-90% o problemă a cancelarului Scholz.
"Olaf Scholz a dat dovadă de mare curaj cu discursul său despre schimbarea epocală, și-a asumat astfel un risc. Cancelarul a decis atunci că Germania trebuie se schimbe radical. După aceea, cota sa de popularitate a crescut. Dar ulterior nu s-a întâmplat mai nimic, după doi pași înainte au venit doi înapoi. Acest guvern duce lipsă de un lider."
Guvernul provoacă nesiguranță prin comunicarea defectuoasă
Cum s-a ajuns ca populația să fie atât de nemulțumită de coaliția semafor? Hedwig Richter, profesoară de Istorie modernă şi contemporană la Universitatea Bundeswehr din München, spune pentru DW că de vină este și guvernul din cauza comunicării sale defectuoase. Acesta ar fi tratat populația ca pe niște copii mici, care trebuie să fie scutiți de toate greutățile, privind mereu cu frică la sondajele de opinie.
"Ar fi fost important să trateze oamenii ca pe niște adulți într-o democrație. Trebuia să admitem realitatea, ceea ce ecologiștii au și încercat, să avertizeze că transformarea va fi una dureroasă. Dar este o schimbare care merită făcută, pentru că orice respingere a transformării ecologice și a noii politici de securitate va fi costisitoare și va periclita siguranța noastră."
Și Richter crede că responsabil pentru pierderea încrederii publice ar fi în mare parte cancelarul Scholz, care i-ar fi lăsat singuri pe ecologiști în tentativa lor de a face o politică climatică realistă. Dar eșecul ar avea origini deja în perioada cancelarei Merkel, care a condus Germania din 2005 până în 2021. În mandatele ei, țara s-ar fi bazat pe bunăstarea deja existentă fără a se gândi la viitor, iar criza politică de acum o prinde nepregătită.
"În domeniul securității, timp îndelungat am considerat că noi germanii o putem lăsa în seama altora. Am crezut și că putem ignora pur și simplu migrația, fără să ne străduim să găsim o soluție. Și am crezut că putem amâna catastrofele ecologice. Acum trăim într-o perioadă în care toate consecințele acțiunilor noastre ne lovesc din plin."
Să spunem "povești de succes"
Sociologul Harald Welzer a avut ideea de a spune "Povești de succes". Este motivația din spatele fundației Zukunftsfähigkeit FuturZwei, al cărei co-fondator și director este. Walzer și colegii săi vor să privească înainte, să motiveze și să arate că ideile constructive pot genera schimbări majore. De ce rămâne Germania atât de lipită de trecut?
"Am fost desigur câștigătorii perioadei de după război, Germania de Vest mai ales. Este o poveste întinsă pe mai bine de două generații despre economie înfloritoare și bunăstare, accentuată și de globalizare. Și cu toții am crezut că va merge așa mai departe. Iar când rămâi lipit de acest model de bunăstare, desigur că nu vrei să renunți la el."
Mass-media accentuează atmosfera negativă
Welzer crede că și media ar fi de vină pentru atmosfera proastă din Germania: mai ales presa conservatoare ca Bild, Welt și FAZ ar fi pus tunurile pe ecologiști. Tocmai pe partidul care a arătat mai mult sau mai puțin că țara trebuie să se adapteze secolului 21. "Iar atunci când trec la fapte, țipă cu toții că ar fi doar puși pe ordine și comenzi. Iar cei care transmit mesajul sunt desigur cei care au de suferit."
Welzer a spus pentru DW că ceva s-ar fi schimbat deja în Germania. În ultimii doi ani, mulți oameni în vârstă i-ar fi spus: "Sunt bucuros pentru prima oară în viață că sunt așa bătrân." Sociologul vede în această afirmație "pierderea sentimentului de bunăstare garantată", a vechii promisiuni care acum nu mai poate fi respectată:
"Vouă nu vi se întâmplă nimic rău, va fi mereu pace, progresele și bunăstarea vor crește continuu. Pentru viața personală a oamenilor, aceasta înseamnă: s-ar putea să mă îmbolnăvesc de cancer, să am un accident, o despărțire, dar lumea va rămâne mereu la fel cum e acum. De această promisiune s-a ales desigur praful."
Un moment Kennedy pentru Germania?
Pentru a combate negativitatea din societate, cercetătorul economic Marcel Fratzscher a evocat recent nevoia unui așa-numit moment Kennedy pentru Republica Federală.
Kennedy a rostit în 1961 în discursul său de preluare a președinției celebra frază: "Nu întreba ce poate face țara pentru tine, ci ce poți face tu pentru țara ta." Poate că de asta au nevoie și germanii acum: de o poveste de succes care să-i motiveze și să-i convingă să renunțe să-și mai plângă atât de milă.